Dosar Nr. 8 Dosar Numarul 8

Aducerea mediului privat aproape de actul cultural va duce la creşterea calităţii acestuia

Mihai Chirica

Interviu cu Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi

Care sunt, în acest moment, liniile de finanţare deschise către operatorii culturali (strict pentru evenimente culturale) care doresc susţinerea financiară a municipalităţii?

Proiectele culturale pot fi fi­nan­țate prin programul municipal de finanțare a proiectelor societății civile – domeniul cultură, în baza Legii 350/2005 și a Regulamentului propriu referitor la finanțarea proiectelor societății civile, publicat pe pagina web a municipa­lită­ții, www.primaria-iasi.ro, sec­țiu­nea „Relația cu societatea civilă” (se găsește în bara principală a meniului site-ului). Noua abordare a municipalității în privința susține­rii financiare a inițiativelor operatorilor culturali independenți implică și posibilitatea cofinanțării din fonduri publice locale a proiectelor culturale sau artistice care inten­țio­nează accesarea de finan­țări externe (naționale, europene ori de alt gen), un exemplu în acest sens fiind proiectul „De la Noaptea albă a Galeriilor la Luna plină a spațiilor creative”, propus și implementat de Asociația Culturală AltIași.

În acord cu prevederile legale pri­vitoare la proiectele culturale, cum ar fi OG 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, Primăria Iași, prin Casa de Cultură a Municipiului Iași „M. Ursachi”, a dezvoltat și un program de finanțare a proiectelor culturale prioritare, care sunt analizate prin prisma unui set de criterii generale împărțite pe două planuri, și anume criterii referitoare la organizatori, respectiv criterii referitoare la programele/proiectele/evenimentele prioritare. Menționăm că aceste criterii au fost elaborate în faza inițială încă din anul 2009, după modelul programului prioritar al Ministerului Culturii și Cultelor de la acea vreme.

În afara acestor programe de finanțare, municipalitatea ieșeană susține financiar, prin parteneriate bilaterale,  și alte proiecte/evenimente cultural-artistice, în cadrul unor calendare de evenimente tradiționale, aprobate în șe­din­țele de plen ale Consiliului Local Iași, aici fiind exemplificatoare pro­gramele deja consacrate ale Ia­șu­lui: Sărbătorile Iașului, Festivalul Internațional al Educației, Sărbătorile de Iarnă. Primăria Municipiului Iași a susținut financiar Festivalul International de Literatură și Tra­ducere, o manifestare cu o anvergură excepțională, ce a evoluat an de an. Un alt exemplu de parteneriat de succes e reprezentat de Campania „Oamenii Timpului“, sus­­ținută de Primăria Iași și organizată de Asociația Revistei „Timpul“. Această campanie a reușit să promoveze la nivel național per­so­na­lități și organizații din plan local care și-au dovedit excelența în 10 domenii ale vieții culturale și sociale, contribuind decisiv la dezvoltarea culturală și instituțională a spa­țiu­lui public românesc.

Susținerea Primăriei la adresa culturii ieșene nu se rezumă însă doar la aceste aspecte. În momentul de față, în directa subordine și finanțare a municipalității se află trei instituții de cultură ce derulează nemijlocit proiecte și programe culturale proprii, cu adresabilitate locală, națională și inter­na­țională, aici făcând referire la Ateneul Tătărași, Casa de Cultură a Municipiului Iași „M. Ursachi” și Editura Junimea. De asemenea, având în vedere că Iașul a reprezentat și considerăm că reprezintă și în continuare un creuzet al culturii scrise, al cărții, publicisticii și jurnalismului cultural, am dezvoltat și un program de susținere și finanțare a culturii scrise, prin care, anual, revistelor culturale de tradiție ale Iașului, dar și publica­ți­ilor noi, care promovează tânăra generație de scriitori și publiciști, li se oferă șansa de a accesa fondurile necesare în vederea editării lor pentru publicul larg, incluzând aici și Diaspora.

Cum sunt tratate cererile de finanţare care vin spre Primărie? Cu cât timp înainte ar trebui depuse şi care este, în general, cota de finanţare pe care municipalitatea este dispusă să o aloce unui eveniment? Care sunt criteriile în funcţie de care un eveniment cultural devine eligibil pentru finanţare din fonduri publice?

Cererile de finanțare înaintate către Primăria Iași sunt evaluate de către o comisie specializată, formată din cinci persoane (trei specialiști externi propuși de Universitatea de Arte „G. Enescu”, un reprezentant al autorității finan­ța­toare și un reprezentant al Consiliului Local Iași), în baza unei grile de evaluare care face parte integrantă din Regulamentul local de finanțare (menționat și la întrebarea anterioară).

Cererile de finanțare se depun după un calendar anual care este a­nunțat public de municipalitate în primul trimestru, program care poate conține mai multe termene de depunere a proiectelor. Pentru exem­plificare, programul municipal de finanțare a proiectelor din domeniul culturii conține două termene, și anume 25 aprilie și 2 septembrie 2016.

În urma mai multor rapoarte ale Curţii de Conturi privind finanţarea unor evenimente culturale la Cluj-Napoca a reieşit că banii ar fi fost acordaţi de Primărie şi Consiliul Judeţean în mod nelegal, atât timp cât acestea nu au avut intrarea liberă, ci au presupus plata unui bilet. Împiedică legislaţia actuală subvenţionarea unui eveniment plătit? Cum se raportează Primăria Iaşi la această situaţie?

Primăria Iași a încurajat realizarea de evenimente cultural-artistice des­chise publicului larg, cu „intrare liberă”, și va continua să o facă și în viitor. Este edificator pentru a­ceas­tă atitudine faptul că evenimentele din cadrul FIE sau din pro­gramul Sărbătorilor Iașului nu sunt condiționate de bilete de acces pentru public. Este o chestiune care ține de politica noastră publică, deoarece dorim să creștem consumul cultural la nivelul publicului local, dar să și atragem public din regiune către evenimentele cu impact internațional organizate la Iași. În același timp, nu putem impune unor operatori culturali publici sau privați să implementeze acest sistem cu regim permenent, deoarece veniturile proprii realizate, spre exemplu, de instituții de spec­tacole ca Teatrul Național, Opera ori chiar Ateneul Tătărași, a­jută la îmbunătățirea calității actului artistic, dar și la dezvoltarea infrastructurii de spectacol.

În ultimii ani, o serie de evenimente culturale pe plan local au fost iniţiate, organizate şi finanţate de municipalitate. Este aceasta o situaţie cauzată de o scenă locală a organizării de evenimente lipsită de dinamism? Altfel spus: este rolul Primăriei şi acela de a iniţia evenimente, nu doar de a susţine?

Este unul din atributele primarului, așa cum este de altfel și prevăzut în lege, să ia decizii și să aibă inițiative în domenii precum edu­cația, cul­tura sau sportul, așa că proiectele cultural-artistice ini­țiate și organizate de Primăria Iași sunt un semn al normalului, ba chiar un exemplu de bună practică, mai ales că vorbim de Iași, o urbe profund academică, ce se hrănește și poate crește dintr-un calendar cultural bogat și divers, în care este bine să fie implicați cât mai mulți actori instituționali, chiar și cei din administrația publică locală.

Mediul privat local pare încă destul de reticent în a sprijini iniţiative culturale, acest sprijin părând a fi lăsat, mai degrabă, pe seama autorităţilor locale. Ar putea comunitatea de afaceri să fie un actor mai implicat în scena culturală ieşeană?

Așa cum arătam și mai înainte, pentru a avea un program cultural consistent, cu impact la nivelul publicului consumator, este necesar să fie implicați în crearea, susți­ne­rea și finanțarea acestui calendar de evenimente cât mai mulți actori, iar aducerea mediului privat aproape de actul cultural cred că va duce la creșterea calității acestuia. Existența mai multor surse, diversificarea resurselor unui proiect vor conduce și spre profesionalizarea acestuia și a echipei de implementare, la asigurarea sus­te­na­bilității pe termen mediu și la posibilitatea de maximizare a efectelor multiplicatoare. Este nevoie de companiile care se dezvoltă în comunitate și care dezvoltă economic comunitatea, să se implice și în planul cultural al ora­șului, deoarece, așa cum putem vedea și din exemplele europene eloc­vente, cultura reprezintă o resursă economică importantă a oricărei comunități, dacă este exploatată strategic, după direcții de dezvoltare clar stabilite.