Dosar Dosar Nr. 11 Numarul 11

Ce îşi doresc să găsească acasă antreprenorii români care au reuşit în Diaspora  

public-bnr

 

Felix Tătaru, Preşedintele-fondator al GMP Group, cel mai premiat grup de comunicare independent de pe piaţa locală, şi Președintele IAA Global, cea mai importantă asociație din industria comunicării din lume, cu sediul la New York și cu filiale în peste 70 de țări, a vorbit despre o Românie cu adevărat unită în perspectiva celebrării, peste doi ani, a Centenarului. Propunerea sa este ca România să devină un hub global de creativitate în domeniul IT&C, dar şi în toate celelalte forme de creativitate.

În mod cert vedetă a dezbaterii de la Cotroceni, Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a ţinut să convingă audienţa că românii nu trebuie să se urce pe un piedestal şi să îşi proclame excepţionalitatea, ci să înveţe să lucreze în echipă. „Sunt împotriva teoriei conspiraţiei, care spune că suntem geniali, iar alţii ne vor răul. Noi ni-l vrem. Sunt împotriva teoriei excepţionalismului nostru, România este o ţară cu mult talent şi cu setea şi dorinţa de a avea o cu totul altă realitate. Cred că beneficiem de un talent nativ de tip mediteranean, nu de unul excepţional. Întrebarea este cum trecem de la idei, deci de la creativitate, la fapte. O soluţie ar fi aceea să ne educăm copiii de mici în sens antreprenorial, să îi învăţăm că doar lucrând în echipă se pot obţine rezultate.“

Oamenii binevoitori de la ghişee care vor face totul pentru a găsi o soluţie

Despre interacţiunea cetăţeanului cu statul a mai vorbit vicepremierul Costin Borc, care a glumit, în treacăt, pe tema cozilor de la ghişee. „Am devenit extrem de nerăbdători. Personal, dacă stau la o coadă mă ajută să mă reconectez cu mine, câştig un timp pe care nu îl mai am pentru mine“. Domnia sa a mai adăugat că se oferă personal să stea la cozi în locul unor posibili investitori români sau străini. Dincolo de glumă, vicepremierul a anunţat că Guvernul Cioloş s-a ferit să facă schimbări bruşte de legislaţie sau de oameni din respect faţă de Guvernul anterior şi în sprijinul deja mult solicitatei predictibilităţi. Cât despre funcţionari, acesta a accentuat că, în mare parte, „veţi găsi oameni binevoitori care încearcă să navigheze prin hăţişul legislativ şi să vă ajute. Vă garantez că, spre deosebire de multe alte state, în România, cu voinţă şi răbdare până la urmă lucrurile se rezolvă“. În replică, Daniel Edu, un român stabilit la Los Angeles şi care şi-a deschis la Târgu Jiu o pensiune denumită oximoronic „Casa Diaspora“, le-a dat un exemplu grăitor guvernanţilor des­pre situaţiile cu care s-a confruntat în afacerea sa. „De trei luni luni m-am mutat în România şi am experimentat frica de stat. La Târgu Jiu m-am aşezat într-o dimineaţă de la 3 şi jumătate la o coadă pentru a-mi înregistra maşina de pe firmă. În mod evident, programul nu începe aşa devreme, doar că la unicul ghişeu care procesează cererile se pot primi cel mult 50 de dosare, în condiţiile în care zilnic sunt cel puţin de 200 de solicitări“.

Un eveniment care depăşeşte latura emoţională

Dezbaterile din cadrul „RePatriot Business Summit – Împreună pentru România“ au avut loc în continuare, până seara târziu, la Banca Naţională a României, pe teme precum „Sprijinirea investiţiilor cu capital“, „Oportunităţi în turism, real estate şi agro turism“, „Infrastructură, IT şi Logistică în România“ sau „Taxare“. În jurul orei 18.00 a venit şi premierul Dacian Cioloş să adreseze un mesaj, în special antreprenorilor români veniţi de departe. Prim-Ministrul a apreciat evenimentul pentru că, prin natura sa, a depăşit latura emoţională pe care o îmbracă, de obicei, întâlnirile celor din ţară cu Diaspora. „Cei de acasă, care încep să înţeleagă nevoia de conectare cu exteriorul pentru a împinge lucrurile mai bine şi mai repede acasă, pot, cred, în momentul de faţă să înţeleagă mai bine utilitatea, poate chiar nevoia în anumite domenii, de a schimba experienţă tot cu ai noştri, dar care trăiesc acolo, şi de a găsi împreună soluţii pentru ca lucrurile să meargă mai bine acasă. Şi eu cred că nu doar pentru cei care au plecat după ‘90 sau unii chiar după aderarea României la Uniunea Europeană sau după ce s-a putut pleca mai uşor, care au plecat la muncă în general în Uniunea Europeană, dar nu numai, dar şi cei care sunt de mai multe decenii în afară rămân totuşi conectaţi la realităţile de aici şi le pasă, în cea mai mare parte, de ce se întâmplă aici şi poate – eu cel puţin am simţit asta – unii trăiesc cu şi mai mare intensitate transformările mai mult sau mai puţin greoaie de aici, greutăţile, dificultăţile, le trăiesc chiar exacerbat câteodată. Şi atunci sunt convins că toţi cei din sală care veniţi din afară aţi venit nu doar dintr-un interes personal, pentru un business personal, pentru că vedeţi oportunităti în România, dar aţi venit şi pentru că aveţi convingerea că succesul personal al dvs. poate să fie mult valorificat pentru a merge înainte în ţară, pentru a progresa în anumite domenii, mult mai multe de valorificat decât strict câştigul pe care l-aţi avea pentru un business aici, acasă“, a spus Dacian Cioloş.

În cadrul panelului de la BNR dedicat investiţiilor cu capital, Tiberiu Moisă, Director General Adjunct, Banking pentru IMM, Banca Transilvania, a remarcat faptul că, pe măsură ce o companie devine mai mare, are un acces mai simplu la finanţare, spre deosebire de firmele mici. Domnia sa a explicat de ce, în opinia sa, în ciuda unor cifre spectaculoase privind creşterea economiei româneşti, semnele de bunăstare întârzie să se vadă. Acest fapt s-ar datora faptului că în economia românească se creează valoare adaugată în mod neuniform. „99% dintre firme, baza economiei, nu acumulează valoare adăugată, se rezumă la supravieţuire“. În privinţa Diasporei, Tiberiu Moisă a adus în discuţie faptul că Banca Transilvania a deschis o sucursală la Roma pentru românii care au nevoie de ajutor şi de o integrare financiară. Totodată, domnia sa a mai anunţat crearea „BT MIC“, în această lună, o divizie a Băncii Transilvania care să se concentreze asupra start up-urilor, în condiţiile în care, deşi a pornit ca o bancă dedicată IMM-urilor, BT a devenit o bancă mare, „care nu mai ştie, se pare, să lucreze cu firmele mici“.

Povestea de succes a Braşovului

Ionuţ Ţaţa, Preşedintele Iceberg Consulting, a explicat audienţei cum a reuşit să „înveţe firmele să vină în România, la Braşov“. „Lipsea un ecosistem antreprenorial care să îl ajute să ajungă la succes. Am adus piesele lipsă din puzzle, am învăţat să comunicăm despre Braşov, despre resursele acestuia. Am «mapat» expaţii braşoveni, apoi am aflat că sunt 100.000 de oameni plecaţi din oraş. Şi atunci ne-am dorit să ştim de ce au plecat, ce fac ei în momentul acesta şi, cel mai important, cum i-am putea aduce înapoi aici.“ Ionuţ Ţaţa a realizat că, pentru ca firmele să îşi permită contravaloarea serviciilor sale, trebuie ajutate la nivel local, dincolo de acţiunea destul de limitată pe care o au autorităţile locale în zona antreprenorială. Domnia sa este fondator și pre­șe­dinte al Clusterului pentru Inovare și Tehnologie, ALT Brașov, con­struiește o platformă pentru industriile creative și IT&C în Regiunea Centru prin dezvoltarea creativității și noilor tehnologii. Prin acest demers, oferă suport inițiativelor antreprenoriale, atrage investiții, încurajează inovarea și conectează inițiative și start-up-uri la piața globală. A fondat Iceberg Consulting, o companie de consultanță specializată în management, inovare și fonduri de investiții și, ulterior, a co-fondat mai multe startup-uri – Hub Onezero – este hub-ul căruia i s-a acordat premiul Best coworking space din România 2015, la Central European Startup Awards, Arkhive – un startup de arhivare şi digitizare a documentelor, QUIB – un makerspace și centru de prototipare, Cumpără Responsabil – o întreprindere socială pentru reintegrarea persoanelor cu diza­bi­lități în societate. Ionuţ Ţaţa a accentuat asupra faptului că nu este suficientă existenţa comunităţilor, acestea trebuie şi comunicate în mod profesionist.

Ludwik Sobolewski, Director General al Bursei de Valori Bucureşti, a spus că principala problemă a României este una de „etichetă“, în condiţiile în care în zona de business problemele de percepţie sunt fundamentale. „Ca să fim obiectivi, trebuie să încercăm să privim ţara prin ochii străinilor. Iar aceştia consideră că România este o ţară în curs de dezvoltare, iar noi trebuie să ajungem să fim percepuţi drept una dezvoltată. Dacă schimbăm această etichetă, atunci vom vedea şi valoarea adăugată“.

„Suntem din anumite puncte de vedere cu 20-30 de ani înapoi“

În cadrul dezbaterii consacrate zonei de turism, Răzvan Pîrjol, Managing Partner la Leading Choice, The Global Business Counsellors, Elveţia, a vorbit despre dificultăţile business-urilor din domeniu care derivă din slaba formare profesională a personalului, implicit din educaţia de bază, iar antreprenorii trebuie să îşi asume ei primii rolul de formator, să conducă prin propriul exemplu. Pe de altă parte, Emil Munteanu, Fondator Power Net Consulting & Atra Doftana, crede că există o schimbare în zona de turism şi că importul de know-how ar putea să ducă la o creştere a calităţii serviciilor. Dragoş Petrescu, Proprietar & CEO Trotter Prim, a mărturisit audienţei că se bucură că a luat în anii 90 decizia de a nu pleca. „Am spus «NU» pentru că oportunităţile în România de azi sunt foarte mari, suntem abia la început de drum. Reprezint piaţa de restaurante şi vă pot spune că aceasta este în expansiune, avem creşteri de «două cifre», „double digits», cum ar spune americanii. Azi, românii sunt mai dispuşi să cheltuie bani în restaurante decât acum un an şi tot aşa…“. Dragoş Petrescu îşi aminteşte că, în 1999, a investit 11.000 de dolari în primul său restaurant, în vreme ce astăzi costurile se ridică la 150.000-200.000 de euro, în condiţiile în care standardele UE vin la pachet cu costuri semnificative. Antreprenorul este de părere că, în general, calitatea restaurantelor româneşti este similară sau chiar superioară celor din ţările vest-europene, mai puţin în ceea ce priveşte eficientizarea costurilor. „Suntem din anumite puncte de vedere cu 20-30 de ani înapoi. În Italia, Franţa ori Spania, un restaurant cu 120 de locuri are 7, 9 sau 11 angajaţi. În România, tot pentru 120 de locuri la mese, găseşti în rândul personalului 20, 25 sau chiar 30 de angajaţi“.

Inevitabil, autostrăzile…

Există totuşi un domeniu în care statul are un rol esenţial: infrastructura. Participanţii la „RePatriot Business Summit – Împreună pentru România“ au vizualizat celebrele deja hărţi cu Masterplanul de Transport. Marius Bostan, iniţiatorul şi liderul proiectului „RePatriot“ a spus că, pentru a fi pus în practică documentul, România are nevoie cu adevărat de leadership la nivel politic. „Aici e rolul statului să îl înceapă şi să îl pună în operă“. Ion Lixandru, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Logistică şi Transport a glumit pe seama promisiunilor tuturor guvernărilor anterioare de a da ţării câte 1000 de kilometri de autostradă pe mandat, lucru care ar fi dus la construirea unei autostrăzi „chiar şi pe Dunăre“. Ion Lixandru a precizat că priorităţile absolute în materie de infrastructură rutieră trebuie să le constituie finalizarea autostrăzilor la care deja s-a lucrat pe porţiuni, precum şi crearea unei legături între centrul României şi Moldova (autostrada Iaşi-Târgu Mureş).

Paul Ichim, vicepreşedintele Executiv EximBank, a folosit un exemplu din Polonia pentru a arăta cât de importante sunt, dincolo de lucrările la autostrăzi şi modernizările de aeroporturi, investiţiile locale în infrastructură prin implementarea unor proiecte integrate. Printr-o finanţare privată, construcţia unei noi staţii de tren, deci o lucrare din domeniul infrastructurii feroviare, a condus la revitalizarea unei întregi zone urbane prin construcţia, simultan, de parcări subterane, clădiri cu destinaţii de birouri şi de retail. Un proiect care, în Polonia, a dus şi la crearea a 400 de locuri de muncă stabile. Dezvoltarea comunităţilor locale porneşte, în opinia expertului Eximbank, de la implementarea cu stricteţe a Strategiilor Integrate de Dezvoltare ale oraşelor care să cuprindă proiecte ambiţioase care să îmbine lucrările de infrastructură şi cele care aduc plusvaloare şi locuri de muncă. „Depinde de managementul administraţiilor locale“, a întărit Paul Ichim.