Dosar Promo

Ce pensie vei avea peste câteva decenii în România?

pnesie
Adaugat de Onofrei George

PENSIILE DE MÂINE: Dincolo de propagandă politică, o temă fundamentală de îngrijorare într-o societate tot mai îmbătrânită şi cu prea puţini contribuabili faţă de beneficiari.

În vreme ce România a implementat în urma aderării la Uniunea Europeană și a acordurilor cu Fondul Monetar Internațional o reformă a sistemului public de pensii, format acum din trei piloni (doi obligatorii și unul facultativ), viitorul generațiilor active astăzi în piaţa forţei de muncă este unul pe nisipuri mişcătoare. Sistemul public de pensii se confruntă cu dezechilibre majore (şi nu este doar cazul României) generate de numărul mai mic al celor care contribuie la acesta, angajaţii, şi numărul beneficiarilor, unul superior. Până în 2050, se estimează că un contribuabil va întreţine mai mult de doi pensionari.

Scurtă introducere: de ce nu ştim mai nimic despre pensiile generaţiei tinere?

În condiţiile în care media de vârstă a locuitorilor de pe continentul european va continua să crească, specialiştii vorbesc despre posibilitatea unui colaps total în următorul deceniu al sistemelor de asigurări de sănătate şi asigurări sociale, bazate în Europa pe principiul solidarităţii. În cazul particular al României, în lipsa unor politici care să permită creşterea gradului de ocupare a generaţiei active şi combatarea muncii la negru, pensiile la care vor avea dreptul peste câteva decenii angajaţii de azi vor lua chipul Fetei Morgana. Presiunea asupra sistemului este mărită de categoriile speciale (pe lângă cele pentru limită de vârstă, „la termen“): pensionare anticipată, pensionare parţial anticipată, pensii sociale minim garantate prin lege, pensionarii provenind din fostul sistem de agricultori.

Mirabela MironCel mai disruptiv factor în arhitectura sistemului român de asigurări sociale rămâne cel politic. Legislaţia în continuă schimbare, punerea unei presiuni suplimentare pe bugetul de stat în anii electorali au determinat o lipsă cronică de predictibilitate. Ca angajat trecut de 30 de ani, astăzi îţi este aproape imposibil să îţi faci un calcul privind indemnizaţia de care vei putea beneficia atunci când vei împlini vârsta legală de pensionare. Provin din domeniul contabilităţii şi calculele ar trebui să îmi fie cele mai la îndemână. Din păcate, abilităţile de care ar trebui să dispun ţin mai degrabă de paranormal, în contextul în care an de an guvernele vin cu o nouă filosofie, izvorâtă întotdeauna din clipa prezentă: nu sunt bani la buget. Câtă vreme se va guverna strict pentru astăzi, nu avem nici o veste încurajatoare pentru mâine, fie că vorbim despre pilonul I de pensii, fie de cel de-al II-lea pilon, administrat de privaţi sub supravegherea statului. Nu am, aşadar, abilităţile unui clarvăzător“, declară Mirabela Miron, preşedinte AVISSO.

Ce sunt pilonii de pensii şi cum am ajuns să vorbim despre naţionalizarea pensiilor private

Dacă urmăreşti constant dezbaterile publice privind pensiile, un lucru rămâne constant: „trebuie să crească!“. Orice guvernare care doreşte să îşi asigure liniştea socială şi urmăreşte să câştige voturile vârstei a III-a, va vorbi despre măriri substanţiale ale punctului de pensie. Programul de Guvernare al PSD vorbeşte despre dublarea valorii punctului de pensie până la sfârşitul mandatului curent. „Echitatea trebuie să fie și pentru pensionari, alături de salariați și celelalte categorii sociale. De aceea punctul de pensie va crește în următorii 4 ani, astfel: la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei, la 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, la 1 aprilie 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 punctul de pensie va fi 1.400 lei și la 1 octombrie 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei. Această creștere a pensiilor îi va avantaja nu doar pe pensionarii de astăzi, ci și pe salariații de astăzi-pensionarii de mâine, care vor fi încurajați să lucreze în România știind că la pensie vor avea un fond puternic finanțat, care să le asigure o bătrânețe liniștită”, se arată în programul de guvernare.

Promisiunea unei bătrâneţi liniştite sună foarte bine într-un program politic, unul care este însă puternic contrazis de realitate. Vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu a emis de curând avertizarea că Guvernul se gândeşte din nou la naţionalizarea pilonului II de pensii. Dincolo de capitalul politic pe care ar dori să şi-l atragă un politician de opoziţie pe o temă sensibilă, merită să remarcăm faptul că discuţia nu este una chiar nouă la nivelul social-democraţilor. Fostul premier Victor Ponta s-a împotrivit colegilor săi care doreau încă din 2014 să desfiinţeze pensiile private obligatorii, după modelul din Ungaria lui Viktor Orban.

Până la pro şi contra naţionalizare, câteva rânduri despre pilonii de pensie. Ce sunt şi cum am ajuns aici? În 2008, România a introdus legislaţia necesară pentru ca sistemul de pensii să devină unul hibrid. Astfel, pilonul I reprezintă pensia oferită de sistemul public, pilonul II este reprezentat de pensiile administrate privat, dar obligatorii, iar cel de-al III-lea pilon este compus din pensiile private facultative. În teorie, la bătrâneţe pensia ta s-ar putea compune lunar din trei sume primite de la stat şi doi privaţi. De ce spunem că doar în teorie? Vă recomandăm să mai aveţi puţină răbdare şi să citiţi până la final!

În vreme ce contribuţiile pentru primii doi piloni obligatorii sunt incluse în contribuţiile datorate de fiecare salariat şi angajator al acestuia, în cazul celui de-al treilea sumele provin din veniturile nete ale angajaţilor (freelancerilor etc.) şi chiar ale angajatorilor dacă oferă această facilitate ca bonus salarial. Pentru condiţii normale de muncă, în prezent se reţin pentru CASS (pensii) 10,5% din salariul brut de la angajat şi 15,8% de la angajator. Conform legii, pentru pilonul II se virează automat de către stat în contul unui fond privat de pensii 5,1% din sumele reţinute ca CASS. Ar fi trebuit ca valoarea de 6% să fie atinsă la 1 ianuarie 2016, însă Guvernul Cioloş a prorogat termenul pentru 1 ianuarie 2017, Guvernul Grindeanu operând o nouă prorogare până la 1 ianuarie 2018. Legea din 2008 prevedea o creştere graduală de la 2% cu câte 0.5% pe an. Paşii s-au făcut mult mai lent, banii daţi spre administrare fondurilor private reprezentând, în cele din urmă, o „gaură“ în bugetul de asigurări sociale din care statul face plăţi pentru pensionarii de azi. Pentru a stopa dezechilibrul din sistem, „fantoma naţionalizării pilonului II“ s-a abătut de câţiva ani asupra politicienilor români, precedentul fiind stabilit de Ungaria, o ţară care s-a îndepărtat sistematic în ultimii ani, sub privirile neputincioase ale Comisiei Europene, de la principiile democraţiei liberale şi instaurând un sistem economic care favorizează intervenţia directă a statului în piaţă, prin suprareglementare şi naţionalizare a unor sectoare economice.

Seniors with euro coins

Ce ar însemna naţionalizarea pilonului II de pensii în România?

Naţionalizare sună, desigur, foarte prost în orice context ai folosi termenul, dată fiind experienţa istorică a României care, timp de cinci decenii, „a făurit“ societatea multilateral-dezvoltată comunistă, în care proprietatea privată nu a mai existat. Guvernul deţine însă suficiente pârghii pentru a răscumpăra fondurile private de pensii din pilonul II de la companiile de asigurări care şi-au creat special divizii pentru administrarea acestora. Fondurile de investiţii generate de contribuţiile aferente pilonului II sunt strict reglementate, de altfel, investiţiile pe care acestea le pot realiza sunt limitate la cumpărarea unor titluri de stat sau a unor acţiuni la companiile naţionale. Specialiştii estimează că vor atinge maturitatea în 20-25 de ani de la crearea lor. Mai mult, banii contribuabililor investiţi în pilonul II ajung, indirect, din nou în bugetul de stat, prin împrumuturile contractate sub forma titlurilor de stat, aceştia nu au fost o resursă investiţională pe piaţa liberă (bursă etc.), aşa cum se întâmplă în cazul fondurilor private de pensii care nu sunt obligatorii. În acest context, politicienii puşi în faţa unui buget cu prea multe găuri pentru a-i asigura chiar şi funcţionarea pe termen mediu par să se gândească din nou, după doar câţiva ani (2014), să renunţe la un sistem practic impus de partenerii externi. Iar 2017 ar putea deschide fereastra de oportunitate: România nu se mai află de ceva timp sub un acord de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional.

Aşteptăm cu mult interes să aflăm cum se va prezenta actualul executiv la sfârşitul trimestrului I cu încasările. Scăderea TVA la 19%, desfiinţarea taxei pe stâlp şi eliminarea supraaccizei pe carburanţi nu aveau cum să nu se resimtă în buget. Dacă aceste măsuri de relaxare fiscală fuseseră prevăzute prin Condul Fiscal din 2015 adoptat tot de PSD, cu Victor Ponta premier, guvernul tehnocrat din 2016 lăsase şi el printr-o Ordonanţă de Urgenţă o «grea moştenire» noului executiv: aducerea la 6% din sumele colectate în contul CASS în 2017, o creştere de 0.9%, în condiţiile în care guvernarea Cioloş a adoptat o mărire de doar 0.1%, de la 5% la 5.1%. Era ultima «gaură» de care mai avea nevoie ministrul de finanţe Viorel Ştefan după măririle curajoase de pensii, salarii în diferite domenii cu 15, 25 sau 50%, tăierea a 100 de taxe nefiscale şi acordarea de finanţare directă de la Bugetul de Stat către TVR şi SRR! O sarabandă de măsuri care, până la estimatul Carnaval al Economiei Renăscute, se traduc prin golirea vistieriei. Nu e de mirare că, pe termen scurt, banii destinaţi pilonului II de pensii care să se verse direct la bugetul asigurărilor sociale ar fi o gură de oxigen nesperată. Mă tem însă că, dacă vom ajunge acolo, la desfiinţarea acestor fonduri, pe termen lung pensiile vor avea de suferit. Guvernul ar face precum părinţii care răscumpără o asigurare de viaţă sau de studii pentru copiii lor pentru a-şi acoperi cheltuielile de azi. E împotriva oricărei logici minime după care funcţionează sistemele private de asigurări, şi aşa nu foarte populare în România, ţara care nu economiseşte, ci cheltuie pe datorie cât de mult poate“, concluzionează Mirabela Miron.


UPDATE

Ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan, a declarat luni că evoluţiile sunt “foarte bune” în ceea ce priveşte pilonul public de pensii şi, ca atare, nu există “nicio raţiune ca să vorbim despre naţionalizarea Pilonului II”.

„Aberaţie mai mare ca aceasta nu am auzit. Dimpotrivă, şi eu am transmis mesaje în acest sens, fondul public de pensii, Pilonul I, este într-un proces de consolidare”, a declarat Viorel Ştefan, întrebat de presă despre informaţiile care circulă potrivit cărora Guvernul vizează naţionalizarea pensiilor private.

“Deci, sarcina de transfer dinspre bugetul de stat către pilonul public de pensii este una în scădere. Deci, este un semnal foarte bun, evoluţiile sunt foarte bune, deci nu există absolut nicio raţiune ca să vorbim despre naţionalizarea Pilonului II”, a mai spus ministrul Finanţelor.


Un studiu Expert Forum dat publicităţii în 2015 şi intitulat „Tinereţe fără bătrâneţe. Pensiile românilor în 2040“, atrage atenţia asupra faptului că ar fi contraproductiv să se intervină asupra pilonului II de pensii. „Rezultatele sunt slabe sau se obține o reducere puternică a deficitului cu prețul reducerii pensiei medii la un sfert din salariul mediu în 2040. Mai mult reducerea contribuțiilor la pilonul II sau naționalizarea acestora va reduce semnificativ nivelul economisirii interne cu efecte negative semnificative în ceea ce privește susținerea creditării pentru sectorul privat, având în vedere că efectul de de-multiplicare financiară, amorsat de criza economică din anii 2007-2009, va continua pentru un anumit număr de ani și fluxurile străine de capital vor fi tot mai volatile“.

Tot un studiu Expert Forum, dar din 2012, arăta că „pensiile în plată după 2032 vor fi mai mici cu o treime în cazul naţionalizării, faţă de scenariul de bază. Dacă nimic nu se schimbă, atunci, prin 2040, pensia totală pe care ar urma să o primească un cetăţean, atât din sistemul public, cât şi din contribuţiile la pilonul II, va reprezenta aproximativ 26% din salariu. Dacă pilonul II se confiscă, atunci pensia va mai reprezenta doar 17% din salariu.“

pensii