Dosar

Ce pot face în mod concret autorităţile locale pentru a-i determina pe membrii Diasporei să revină acasă?

Fotografie de Andrei Cucu
Adaugat de iasul

Hildegard Brandl: „Dacă în fiecare oraş şi comună vom avea un Birou Diaspora, monitorizarea celor plecaţi va fi posibilă“
hilde brandl„Membrii Diasporei nu provin la modul general din România, ci dintr-o localitate anume. Pe termen lung, în comunităţi, Birourile Diaspora trebuie să îşi asume o muncă importantă, aceea de a construi baze de date cu cetăţenii plecaţi în afară şi să găsească modalităţi prin care să se afle cu aceştia în contact. Dacă fiecare oraş şi comună vor avea această structură, monitorizarea va fi posibilă. Iaşul a înfiinţat la sugestia RePatriot un birou Diaspora, Suceava de asemenea şi suntem convinşi că urmează şi altele. Este adevărat că suntem într-o eră a onlineului, dar încă sunt destui oameni care se informează direct, de la autorităţi şi vor să meargă fizic undeva să pună întrebări. Este important să avem un mix între sesiuni informative şi activităţi culturale care privesc păstrarea tradiţiilor. Pentru ca aceşti oameni să se reconecteze mental la România este nevoie să doreşti să îţi înveţi limba, să o înveţe copiii născuţi acolo.“

Marius Bostan: „Prima oară, investiţiile să fie atrase de la români!“

confpresa1„În primul rând, administraţiile trebuie să fie de acord că Diaspora este o prioritate. Apoi, să încerce să îi «fişeze» pe cei plecaţi şi să-i caute, să le spună despre oportunităţile de acasă. Să îi informeze: «avem spaţii de închiriat, avem oportunităţi de business, avem lucrări publice de realizat». Localităţile încearcă să-şi atragă investitori, dar prima oară ar trebui să le atragă de la români. Apoi, turismul: să-şi promoveze zece pachete turistice care ţin de localitatea respectivă către românii din Diaspora. Câte produse de turism româneşti ştiţi la ora actuală? 90% din produsele firmelor de turism de la noi sunt pentru străinătate! De ce? Autorităţile locale nu au întocmite programe de evenimente, unde Clujul este excepţia, el şi-a adus 300.000 de turişti la Untold! În Bucureşti nu avem planul de activităţi pentru anul viitor, nu ai ce să promovezi! Ce mai trebuie să facă administraţia: să identifice terenuri care prin Planul de Urbanism General sau Strategia de Dezvoltare Locală sunt destinate high-tech-ului, incubatoarelor de afaceri sau altor activităţi. Au la îndemâna lor instrumentul stimulării investiţiilor printr-o politică adecvată de impozitare.“


Marți, 15 august, în cadrul celei de-a doua ediții a evenimentului „Sărbătoarea Diasporei – Iaşul este acasă!“ (15-16 august), are loc Conferința RePatriot, organizată de Romanian Business Leaders – Repatriot şi Primăria Municipiului Iaşi, în parteneriat cu compania AVISSO. Conferinţa se desfăşoară la Palatul Culturii din Iaşi, Sala Henri Coandă.

RePatriot a adresat încă de anul trecut un apel către au­to­ritățile locale pentru a acorda o atenție mai mare Diasporei ca parte a României, ca o bogăție importantă care poate susține dezvoltarea locală. În urma conceptului lan­sat de RePatriot în 2016, anul acesta s-a triplat numărul de lo­ca­lități din România care sărbătoresc Zilele Diasporei printr-o serie de evenimente pentru românii de peste hotare. Scopul lor este să a­ducă românii de pretutindeni mai aproape de comunitățile locale, să ofere oportunități de afaceri, să-i facă să se simtă doriți acasă și să-i cheme efectiv să se implice în viața comunităților natale. Cunoș­tin­țele, relațiile, capitalul și ex­pe­riența acumulată în țările de adopție, alături de bagajul civic important pot aduce un mare plus de valoare comunității din care au plecat.

Echipa RePatriot consideră că atragerea antreprenorilor din Dias­pora este primul pas pentru con­so­li­darea economică a României și pentru asta ar trebui eliminate barierele legate de încrederea în clasa politică și administrativă, de birocrație și corupție și o cât mai mare predictibilitate a cadrului fiscal.

marius bostan„Plecarea masivă a românilor din zona Iaşului trebuie transformată dintr-o mare problemă într-o oportunitate. Ieşenii plecaţi reprezintă un vector potenţial de dezvoltare prin iniţiativă antreprenorială, expertiză, diplomaţie eco­nomică şi culturală. Administraţia locală şi mediul de afaceri ieşean a aderat la chemarea RePatriot de a aduce românii mai aproape de casă şi suntem bucuroşi să le fim alături“. (Marius Bostan, iniţiatorul proiectului RePatriot)

Mihai Chirica„Reconectarea ieşenilor de pretutindeni la proiectele Iaşului este un efort de comunitate, în care admimistraţia, mediul de afaceri, societatea civilă, instituţiile de învăţământ şi de cultură, toţi ieşenii trebuie să investească încredere, speranţă, unitate. Nivelul de prosperitate dorit pentru Iaşi nu poate fi atins decât prin proiecte durabile şi perfect adaptate timpului nostru. A venit vremea ca pentru toţi ieşenii Iaşul să fie, cu adevărat, ACASĂ!”. (Mihai Chirica, Primarul Municipiului Iaşi)

Anastasiu2„Cea mai importantă comoară pe care România o are în momentul de față este Diaspora. Oamenii care au plecat și care au acumulat o experiență, o altă mentalitate, o altă viziune asupra vieții, asupra business-ului, și de ce nu, capital. Noi, cei care suntem născuți în România, nu avem un loc mai bun de făcut afaceri și de trăit, decât aici, acasă. Și asta o spune cineva care a avut norocul să stea 15 ani în Germania, dar s-a întors acum 20 de ani în România și a descoperit acest lucru.” (Dragoș Anastasiu, unul din liderii programului RePatriot)