Dosar Dosar Nr. 16 Numarul 16

Cele mai mari provocări: lipsa de predictibilitate, birocraţia şi lipsa infrastructurii

foto fiscalitate 1

ÎNTREBĂRILE IAŞUL ÎN AFACERI

  1. În vreme ce există îndoieli ale specialiştilor privind sustenabilitatea unora dintre măsurile de ordin fiscal recent adoptate de noul Guvern, acestea vor intra în vigoare începând de la 1 februarie. Lor li se adaugă o serie de alte prevederi ale Codului Fiscal adoptat în 2015 şi valabile de la 1 ianuarie 2016 (între care scăderea TVA de la 20 la 19%). Cum va arăta 2017 din perspectiva consultantului fiscal? Care sunt cele mai mari temeri privind activitatea clienţilor dumneavoastră?

 

  1. Cel târziu la 1 iulie 2017 ar urma să fie adoptat un nou Cod Fiscal care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Regulile abia scrise ar urma să fie rescrise în scurtă vreme şi, în funcţie de evoluţia economiei, unele dintre măsurile deja adoptate ar putea avea o viaţă scurtă. În aceste condiţii, cum vor putea fi făcute prognoze în interiorul companiilor privind evoluţia financiară din 2017 şi 2018?

 

  1. Cunoscând foarte bine felul în care reacţionează afacerile la schimbările bruşte de legislaţie în domeniul fiscal, credeţi că întreprinzătorii vor reacţiona în direcţia unui risc mai mare în afaceri, a expansiunii şi a angajării de forţă de muncă suplimentară, aşa cum prevede Programul de guvernare?

RĂSUNSURILE SPECIALIŞTILOR

Venera Pricop, director economic AVISSO:Venera Pricop

Cele mai mari provocări: lipsa de predictibilitate, birocraţia şi lipsa infrastructurii

  1. Anul 2017 a debutat prin aprobarea măsurilor fiscale constând în: reducerea cotei de TVA, eliminarea unor taxe, creşterea salariului minim brut pe economie, majorarea plafonului de încadrare în categoria microîntreprinderilor, concomitent cu eliminarea plafoanelor la calculul contribuţiei individuale la asigurările sociale şi a CASS etc. Toate acestea ar trebui să producă efecte la nivelul macroeconomic în sensul creşterii economice, a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă şi să aibă şi un impact social în sensul creşterii nivelului de trai al populaţiei. În acelaşi timp, pot exista şi consecinţe cu impact negativ constând în: creşterea presiunii inflaţioniste (care va fi resimţită într-o creştere a preţurilor), încurajarea evaziunii fiscale şi amânarea proiectelor de investiţii, deoarece acum investiţiile majore trebuie reanalizate pentru a reduce cât mai mult posibilul impact negativ indus de aceste modificări legislative neprevăzute. Mediul de afaceri, în general, priveşte în mod pozitiv anul 2017, prin prisma acestor măsuri şi a promisiunilor din Programul de guvernare, dar rămâne alert la semnalele din economie. Astfel, rapoartele INSSE arată că, începând cu trimestrul al III-lea al anului 2016, creşterea economică a încetinit pe fondul diminuării nivelului consumului intern şi a creşterii riscurilor externe (BREXIT, schimbarea administraţiei SUA etc.). Principalele temeri identificate în rândul clienţilor noştri rămân legate de: lipsa predictibilităţii la nivel legislativ, blocajele financiare generate de accesul restrictiv la finanţare, incertitudinile legate de evoluţia principalelor valute şi a economiei mondiale, de creşterea riscurilor externe.
  2. Trebuie să avem în vedere că suntem la începutul unui nou program de guvernare şi, că până acum, acesta este respectat. Vreau să cred că trăim acum ultima perioadă în care măsurile deja adoptate ar putea avea o viaţă scurtă şi că cel târziu la 1 iulie 2017 ar urma să fie adoptat un nou Cod Fiscal complet şi compact, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018 şi nu va mai fi modificat în ritm atât de alert. Astfel, am putea intra în normalitate. Luând în calcul toate implicaţiile ce derivă din factorii care constituie şi temerile întreprinzătorilor alături de faptul că la nivelul evoluţiei economiei în 2017 există foarte multe necunoscute, putem face prognoze pe baze realiste doar pe termen foarte scurt, iar cele pe termen mediu şi lung pot fi conturate doar în linii generale. În sinteză, prognozele realizate pentru perioada 2017- 2018 la nivel de companie sunt incerte.
  3. Mă bucură că, cel puţin la nivel declarativ, exista intenţia de a se lua măsuri în vederea reducerii birocraţiei aparatului de stat şi adoptarea Legii Prevenţiei, prin care nu se va mai putea impune o măsură punitivă unei firme înainte de dispunerea unei „măsuri de prevenţie”, astfel încât aceasta să fie avertizată că procedează greşit. Din păcate, istoria recentă ne-a pus în faţa unei realităţi în care măsurile legislative în materie fiscală şi economică nu erau predictibile. Cea mai mare piedică identificată în calea dezvoltării unei companii a fost exact această lipsă de predictibilitate, urmată de birocraţie şi de lipsa infrastructurii. Dacă nu vor fi adoptate reglementări clare, credibile şi sustenabile la nivelul politicii fiscale, mediul de afaceri nu-şi va asuma nici un risc doar pe baza prevederilor Programului de guvernare. Întreprinzătorii vor rămâne sceptici, cu aşteptări moderate privind ritmul de creştere economică, neasumându-şi nici un risc suplimentar ce ar putea să îi pună în pericol afacerea.

Adrian BentaAdrian Benţa, consultant fiscal, bentaconsult.ro:

Codul Economic nu va aduce modificări substanţiale la nivelul filosofiei fiscale

  1. Eu cred că anul 2017 va fi unul bun din punct de vedere economic, pentru că observ în jurul meu, atât printre clienţi şi furnizori, dar şi printre colaboratori un optimism ridicat şi o dorinţă puternică de a merge mai departe. Cum aceste lucruri ţin şi de modul în care vom percepe greutăţile din perioada următoare, a­cest entuziasm îmi dă speranţa că vom avea un an bun. Desigur, restricţii bugetare vor fi, pentru că sunt foar­te multe măsuri de relaxare fisca­lă, de reducere a unor taxe concomitent cu majorarea cheltuielilor bugetare. Observăm că, prin efectul Co­dului fiscal, s-a redus cota de TVA de la 20% la 19%, a fost eliminată taxa pe stâlp, a fost eliminată supra-acciza de la combustibili, apoi prin lege specială a fost eliminat timbrul de mediu pentru înmatricularea autoturismelor, respectiv încă alte 100 de taxe, printre care şi taxa de finanţare a radio-televiziunii publice. S-a eliminat impozitul pe venitul din pensii pentru suma de 2.000 lei, respectiv s-a eliminat plata contribuţiei de sănătate pentru pensii. Combinând cu următoarele posibile reduceri de taxe anunţate de către guvernanţi, cum ar fi zero la impozitul pe dividend, respectiv scutirea la impozitul pe salarii pentru venitul de până la 2.000 lei, combinat cu un prezumat impozit de 10% pentru PFA, ne aşteptăm ca bugetul să fie destul de zdruncinat. Dacă aceste măsuri de relaxare fiscală nu sunt însoţite de creşteri de taxe introduse prin „uşa din spate” şi dacă nu se apelează la împrumuturi externe, atunci într-adevăr suntem într-o perioadă extraordinară pentru activitatea economică. Toate acestea, însoţite de creşterea cheltuielilor bugetare ne dau totuşi teme de gândit. Chiar atât de mare este creşterea economică din România? Per ansamblu, apreciez că lucrurile vor merge bine, dar trebuie să fim atenţi la derapajele bugetare.
  2. Să ai un Cod economic ce cuprinde armonizat Codul fiscal, Co­dul de procedură fiscală, Legea societăţilor comerciale şi Legea combaterii evaziunii fiscale nu este un lucru rău în sine. Problema este că, în celebru nostru stil dâmboviţean, probabil se va adopta în ultimul ceas şi va trebui să fie aplicat de a doua zi. Însă, nu mă aştept ca acest nou Cod economic să aducă modificări substanţiale în nivelul de taxare sau în filosofia fiscală. Este foarte adevărat că orice modificare legislativă în domeniul fiscal afectează bugetul companiilor, fie mai mult, fie mai puţin. Aşa că o prog­noză pe termen mai lung a bugetului unei companii trebuie să pornească direct de la posibilitatea că vom avea modificări fiscal. Ipoteza de lucru de la care pornim este că modificările fiscale vor exista şi ne vor afecta bugetele într-un anumit fel. Nu putem şti cât de mare este efectul, însă trebuie să ne aşteptăm la astfel de măsuri.
  3. În esenţă, în zona antreprenoriatului observăm o modificare foarte importantă a fiscalităţii societăţilor, în sensul că este microîntreprindere o societate cu un nivel al veniturilor de până la 500.000 euro într-un an calendaristic. Evident, este un plafon foarte mare şi probabil, în acest plafon regăsim 60-70% dintre societăţile din România. Impozitarea microîntreprinderii rămâne cea mai avantajoasă formă de a fiscaliza venituri în România dacă ne gândim că impozitul este în procent de 1% pentru microîntreprinderile ce înregistrează salariaţi şi de 3% de către microîntreprinderile fără salariaţi. Combinate cu un impozit pe dividend de 5% în prezent sau de 0% în viitor, după cum se vehiculează în mass-media, observăm că aceste măsuri fiscale sunt de bun augur pentru înfiinţarea de societăţi noi. Tot recent, a fost anunţat faptul că celebrul Formular 088 va fi abrogat. Desigur, formularul în sine este doar un instrument de aplicare a unei prevederi din Codul fiscal şi trebuie luate mai multe măsuri legislative. Însă, înţelegem mesajul că va fi mai uşor cu aplicarea procedurilor fiscale. În acest context, chiar mă aştept să vedem o dezvoltare a activităţii economice şi a firmelor în 2017, cred eu, deja obişnuite cu multitudinea de modificări legislative.