Dosar Dosar Nr. 21 Numarul 21

Educaţia şi forţa de muncă, principalele vulnerabilităţi

pag 1

Robert Aurelian Şova, preşedinte CECCAR: Avem nevoie de politici publice coerente

sovaProbabil că unii dintre dumneavoastră vă întrebaţi ce poate face un expert contabil pentru dezvoltarea la nivel local. Un exemplu este acesta: putem lucra împreună pentru a obţine un set de politici publice care să sporească atractivitatea investiţiilor. Vorbim astăzi, în Europa, despre specializare inteligentă, iar astfel de întâlniri, care reunesc toate părţile implicate, pot genera soluţii pentru identificarea măsurilor de luat şi, mai mult decât atât, identificarea modului în care fiecare dintre noi, din zona în care venim, putem contribui la dezvoltarea locală.

Florin Dobre, director general CECCAR: Expertul contabil poate oferi informaţii valoroase potenţialilor investitori

dobreCe reprezintă profesia contabilă în judeţul sau în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea afacerile? Aţi putea găsi în memoria profesioniştilor domeniului informaţii privind domeniile de activitate în care, de-a lungul timpului, afacerile au prosperat. Cum atragem investitorii? În primul rând, pornim de la resursa umană care există în judeţ, pentru că vom căuta specialişti deja formaţi în domeniul în care veţi dori să atrageţi investiţii. Expertul contabil ne mai poate oferi explicaţii privind motivele pentru care unele dintre activităţi economice au încetat să se mai desfăşoare. Pot exista bariere în faţa unor afaceri şi în afara resursei umane, bariere care ţin de alt tip de resurse: infrastructură, cost ridicat pe transport. Un expert contabil îţi poate spune dacă o afacere şi-a încetat activitatea din cauze externe, ce ţin de piaţă sau de infrastructură, ori a fost vorba doar de management defectuos. Afacerile în confecţii, de exemplu, nu mai pot fi operate ca acum mulţi ani, doar cu forţă de muncă, ci e un domeniu care presupune investiţii foarte mari, în condiţiile în care adaosul comercial a scăzut foarte mult, iar baza unui asemenea business o constituie acum rulajele foarte mari, rulaje care nu pot fi obţinute în absenţa investiţiilor solide în tehnologie. De asemenea, un investitor trebuie să ţină cont de tradiţia unui loc anume, de dezvoltarea unor anumite şcoli mai mult decât altele. O altă oportunitate pe care trebuie să o valorificăm este aceea a „zonelor sigure“, în care se înscrie România, în contextul atentatelor teroriste sau a convulsiilor financiare, precum cele din Grecia sau din Cipru. Este şansa noastră de a atrage turişti în România, şi Iaşul ar putea să se concentreze pe oferta turistică.

Mirabela Miron, preşedinte AVISSO: Fiecare are şansa sa în economia globală. Să nu pierdem timpul!

mirabelaPentru mediul antreprenorial local este vitală dezvoltarea Iaşului şi construirea unui ecosistem economic cât mai solid. Nevoile oraşului sunt aceleaşi precum în toată ţara, cu observaţia că anumite lipsuri sunt mai vizibile aici decât în alte părţi. Lipsurile sunt scoase în relief de absenţa infrastructurii, fie că ne referim la autostradă sau la acces la cale ferată rapidă. Ne-am confruntat şi ne confruntăm în continuare cu probleme privind forţa de muncă, iar marii investitori din industrie nu vor putea veni în absenţa unei posibilităţi reale de a transporta în afara ţării produsele. Dincolo de voinţă sau inventivitatea mediului de business local, anumite decalaje sunt, pentru moment, dificil de depăşit, iar Clujul ori Timişoara sunt tot mai departe de noi. Va trebui să ne găsim o nişă solidă pentru dezvoltarea oraşului, va trebui să creăm o economie care să nu fie, pentru moment, dependentă de infrastructura de transport, să exploatăm la maximum facilităţile aeroportului, să urmăm exemplele de bună practică ale unor oraşe comparabile ca dimensiune cu Iaşul din Europa Central şi Est-Europeană şi să ne specializăm pentru a fi competitivi într-o economie globală în care fiecare are o şansă. Ţine de noi să nu irosim timpul.

Adrian Benţa, consultant fiscal: Cele mai performante parcuri industriale sunt operate de către privaţi

bentaAm abordat tema parcurilor industriale, deoarece reprezintă un model de succes pe care nu doar administraţiile locale îl pot implementa, ci şi mediul privat şi m-am referit la aspectele legale pe care le presupune înfiinţarea unui astfel de parc. De altfel, din punctul meu de vedere, cele mai performante parcuri industriale sunt acelea care sunt operate, administrate de privaţi. Exemplul meu din conferinţă, din judeţul Prahova, reuneşte pe câteva zeci de hectare o sumedenie de multinaţionale. Acele multinaţionale despre care spunem, şi este adevărat, că exportă profit. Întrebarea fundamentală pe care trebuie, însă, să ne-o punem este ce rămâne totuşi aici: taxele locale, impozitele pe salarii şi toate contribuţiile. Acest parc industrial este la o distanţă apreciabilă faă de Ploieşti, la peste 10 kilometri şi se află într-o continuă expansiune, se contruieşte în continuu. Deci, se poate!

Gabriel Radu, preşedinte CAFR: Educaţia şi forţa de muncă, principalele vulnerabilităţi

gabriel raduIaşul este şi va fi tot timpul un punct de reper pentru România, şi cred că şi din punctul de vedere al investiţiilor va trebui să fie nu într-un top 5, ci într-un top 3. Suntem astăzi prezenţi aici pentru a da încredere, a sprijini mediul local de business. Semnalul dumneavoastră este important, acela că urbea este deschisă proiectelor. Aspectele principale pe care aş vrea să le aduc în atenţie sunt educaţia şi forţa de muncă. Ne confruntăm din ce în ce mai mult cu o problemă pe care suntem obligaţi să o tratăm cu toată seriozitatea, la nivelul profesiilor trebuie să investim foarte mult în educaţie. Lipsa forţei de muncă, şi nu doar înalt calificată, constituie un mare impediment în dezvoltare şi în creşterea nivelului investiţiilor. Iaşul ar putea reprezenta un model de a investi în viitor şi de a obţine beneficii pentru întreaga comunitate, nu doar pentru companii.

Bogdan Iliescu, medic neurochirurg: Medicina poate produce mulţi bani pentru Iaşi

IliescuMi se pare că trecem cu toţii cu vederea cel mai important lucru: Iaşul are un potenţial uman enorm. Alţii cheltuie averi, cum se întâmplă în SUA, gândiţi-vă câţi bani trebuie să cheltuie pentru a avea oameni deştepţi. Vin de la „Săptămâna creierului“, pe care o organizez de patru ani. Vă garantez că avem nişte copii geniali. Şi atunci eu cred că ar trebui să insistaţi foarte mult ca universităţile din Iaşi, şi mai apoi centrele tehnologice pe care sper să le construim cu timpul, să devină emblema Iaşului. Unele lucruri deja se întâmplă datorită faptului că avem un aeroport civilizat. Evenimentele medicale şi cele educaţionale pe care le putem organiza aici sunt foarte scumpe, eu însumi am cheltuit sume foarte mari ca să ajung la diverse cursuri şi conferinţe. Banii aceştia pot să vină mâine la Iaşi. Cursul european de neurochirurgie, care dincolo de a fi un eveniment de notorietate sau de blazon, este un business, va presupune minim un sfert de milion de euro care intră în Iaşi fără să facem nici un efort, se întâmplă pentru că Iaşul reprezintă o va­loa­re în neurochirurgie. Iar acesta este cel mai mic exemplu, deoarece neurochirurgia reprezintă o specialitate mică. Eu am lucrat în SUA ani de zile în cel mai mare centru medical din lume, cel din Houston, care produce incredibil de mulţi bani. Texas Medical Center este al optulea district financiar din SUA într-o ţară în care există California, New York ş.a.m.d., care produce anual peste 25 de miliarde de dolari. Provin din domeniul medical şi mi se pare normal să îl susţin, dar, dincolo de subiectivitatea mea, este o zonă care poate produce pentru Iaşi bani de mâine cu foarte mult succes.

Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi: Paradoxal, Iaşul rămâne judeţ industrial

ButnariuE greu de tras o linie, aşa cum spunea şi domnul primar, Iaşul are şansa să ajungă pe locul 6, să concureze cu Braşovul, de restul suntem foarte departe. Prahova are proiecţii care indică faptul că anul acesta va ajunge pe locul al II-lea în România ca PIB, şi asta şi datorită parcurilor industriale pe care le dezvoltă. Pe de altă parte, nu putem pune carul înaintea cailor. Dezvoltarea o dă un sistem de infrastructură. Avem un aeroport, dar nu este suficient. Putem încuraja turismul de conferinţe sau de business, dar aportul este foarte mic în PIB. Paradoxal, deşi spunem că nu avem industrie la Iaşi, tocmai industria are în continuare cel mai mare aport în PIB-ul Iaşului. Vrem să avem IT deoarece avem cea mai bună reţea de fibră optică din Europa. L-am dezvoltat, dar mai e loc de foarte puţină creştere deoarece nu mai avem resursa umană.

Intervenţii susţinute în cadrul dezbaterii „INVESTIŢII PENTRU IAŞI“ – 17 mai 2017

footer investitii

Despre autor

iasul