Dosar Dosar Nr. 20 Suplimentul Nr. 20

Emil Boc: „Cluj-Napoca este şi va fi un spațiu al realizării individuale și colective“

Emil Boc
Adaugat de iasul

Dialog cu EMIL BOC, primarul municipiului Cluj-Napoca

Vă rugăm să ne explicaţi care a fost în ultimii ani strategia inves­ti­ţională în oraşul pe care îl conduceţi şi cum se reflectă aceasta în îm­bunătăţirea infrastructurii locale. Cât de semnificativ a fost impactul lucrărilor executate?

Ne-am desfăşurat activitatea de re­­prezentanţi ai municipalităţii clujene ţinând cont de nevoile comunităţii locale, cu care ne-am consultat în mod periodic, prin dezbateri publice, întâlniri cu locuitorii şi dialog permanent cu sprijinul noilor tehnologii. Am ascultat propuneri, iniţiative şi critici şi am încercat să le integrăm în proiectele municipalităţii. Oraşul nostru trăiește un început de construcție comunitară nouă, în centrul căreia este vocea fiecăruia dintre membrii săi. O­ra­șul ca un set de înțelesuri este și tre­buie să fie generat, prin ac­ți­unile lor, de către cetățeni, organic, prin participare activă și directă. Cluj-Napoca este un oraș care oferă multe oportunități, nu doar oamenilor de afaceri sau investitorilor, ci tuturor locuitorilor săi. Atu-urile orașului sunt de ordin geografic, de ordin administrativ sau legate de infrastructură, dar în primul rând contează cele legate direct de oameni – clujenii sunt harnici și bine pregătiți, iar Primăria investește în fiecare an în educație un sfert din taxele și impozitele încasate. Avem adoptată o strategie de dezvoltare a oraşului nostru până în anul 2020. Cluj-Napoca este şi va fi un spațiu al realizării individuale și colective, cu cetățeni activi, un mediu economic creativ, complex, dinamic și competitiv, capabil să utilizeze resursele într-un mod integrat și să ofere o dezvoltare sustenabilă a comunității; un mo­del de bună guvernare, cu o administrație transparentă, progresistă, performantă, în care ce­tă­țeanul va fi partenerul ad­mi­nis­trației; un pol de excelență academică, unde mediul universitar angajat în viața comunității este şi va fi sursă a creativității, inovației și cercetării; un reper european prin viața sa culturală dinamică, vibrantă, care sprijină experimentarea și inițiativa. Cultura va reprezenta un factor transversal în organizarea comunității, devenind motorul transformării sociale și regenerării urbane.

Vitalitatea culturală constituie un indicator-cheie în calitatea vieţii cetăţeanului. Cum vedeţi rolul municipalităţii în dezvoltarea de proiecte culturale şi cum susţineţi sectorul privat în desfăşurarea unor evenimente de amploare?

În ultimii cinci ani, bugetul municipal pentru cultură a crescut considerabil și în mod constant. Practic, a crescut de 10 ori dacă ne raportăm la bugetul general al oraşului, de la 0,18% la 1,22% (de la 1.605.380 lei la 13.686.000 lei). Aceste sume reprezintă strict bugetul municipiului pentru agenda culturală a orașului. Procentul reflectă doar parte din bugetul alocat culturii la nivelul întregului oraş, acesta fiind de aproximativ 18 milioane de euro. Acest lucru se datorează faptului că cele mai multe dintre instituțiile culturale importante din oraș se află sub administrarea Ministerului Culturii, iar legislația națională nu permite o finanțare suplimentară de la municipalitate. Finanțarea de la municipalitate a urmărit să sub­ven­țio­neze sectorul cultural independent – ONG-urile locale – și să sus­ți­nă financiar proiecte specifice ale instituțiilor culturale importante din oraș. În plus, în ultimii 5 ani, în afară de investițiile directe alocate operatorilor culturali și insti­tu­țiilor de cultură, Primăria a investit aproape 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea ca­pa­cității culturale și turistice. Cele mai importante proiecte de in­ves­tiții au fost: construirea Sălii Polivalente și a CREIC-ului, amenajarea unor noi zone pietonale, reamenajarea Parcului Central împreună cu renovarea clădirii Casino, redeschiderea cinematografelor Dacia și Mărăști. Strategia culturală a orașului Cluj-Napoca este stabilită pentru intervalul 2014-2027.

Bugetul pentru următorii ani va crește treptat pȃnă la cel puțin 3% în 2020. În intervalul 2021-2027, bugetul pentru cultură al orașului este estimat să reprezinte cel puțin 3% din bugetul total. Acest procent reprezintă alocări financiare pentru susținerea acti­vităților culturale (2%) și bugetul operațional pentru noile instituții culturale (1%): Centrul European de Artă Contemporană și Centrul Cultural „Transilvania” (ce va găzdui şi viitorul sediu al Filarmonicii clujene). Centrul European pentru Artă Contemporană – proiect propus în cadrul candidaturii pentru 2021 – este gândit ca o instituție a viitorului, structura de management și de coordonare artistică fiind formată, într-un mecanism bazat pe cooperare, din cei mai importanți actori ai artei contemporane la nivelul orașului. Centrul va fi prima in­stituție care să ofere spațiile necesare unor expoziții de mare anvergură și să permită arhivarea operelor de artă contemporană din regiune. Oraşul are instituţii de un înalt nivel, are o generaţie de tineri artişti remarcabili, are o energie aparte, iar publicaţia „Art Cities of the Future” identifică oraşul Cluj-Napoca drept unul dintre cele 12 locuri ale lumii unde tocmai se redefineşte avangarda artistică a secolului 21, apreciere menţionată şi de „Huffington Post” şi de „The New York Times”.

Conform studiilor realizate de Centrul de Consultanţă şi Cercetare în Domeniul Culturii, Clujul are, după Bucureşti, cea mai mare vitalitate culturală urbană din România. Categoriile de indicatori avute în vedere sunt: infrastructura sectorului cultural, resurse umane specializate, cheltuieli bugetare pentru cultură, activităţi culturale – participare, economia creativă-industrii creative, sectorul non-profit (ONG-uri). Bugetul alocărilor pentru activităţi culturale şi pentru tineret a crescut de 11 ori din 2010 şi pȃnă în 2016, de la 1 milion de lei la 11,395 milioane de lei (pentru 237 de proiecte). De asemenea, am făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea procedurii de alocare de fonduri de la bugetul local pentru activităţile desfăşurate de ONG-uri, atât din punctul de vedere al transparenţei procesului, cât şi al criteriilor aplicate. Prima etapă implică selectarea proiectelor culturale multianuale, de anvergură, desfăşurate în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca, manifestări care se constituie în adevărate „branduri de Cluj”. Etapa a doua presupune împărţirea sumei rămase pe domenii, astfel: ONG-uri studenţeşti şi de tineret, unităţi de cultură şi de învăţământ, evenimente culturale şi reviste de cultură. Fiecare proiect a fost evaluat şi a primit un punctaj care a fost făcut public, în funcţie de care s-au alocat finanţările, iar fiecare solicitant a putut să îşi consulte propria fişă de punctaj. Mai mult, a fost adoptat un regulament care creşte transparenţa întregului proces de alocare de fonduri şi stabileşte criterii clare pentru toţi participanţii, modificările adoptate fiind cele cerute de către operatorii culturali. Strategia Primăriei presupune consolidarea şi dezvoltarea calitativă a actului cultural din Cluj-Napoca, astfel încât oraşul să fie recunoscut pe plan regional şi naţional ca o comunitate care preţuieşte, sprijină şi dezvoltă cultura şi artele şi are un aport cultural valoros pe plan naţional şi internaţional.

Cluj-Napoca este un oraş al dialogului intercultural, care aduce un amestec bogat de idei şi perspective, esenţiale pentru o calitate a vieţii remarcabilă. Primăria a sprijinit numeroase evenimente culturale, între care Festivalul Internaţional de Film „Transilvania” (TIFF), Festivalul Internaţional „Toamna Muzicală Clujeană”, evenimentele culturale din cadrul Zilelor Clujului (care anul acesta au cuprins peste 100 de evenimente în 25 de locații), „Seri de Vară Clujene” (muzică live, dans, teatru şi proiecţii video desfăşurate în Piaţa Muzeului, dar şi în Piaţa Unirii, pe strada Mihail Kogălniceanu şi în Mănăştur), Zilele Culturale Maghiare, evenimentele din cadrul Târgului de Crăciun din Piaţa Unirii, Noaptea Europeană a Muzeelor, Cluj Never Sleeps, Festivalul Internaţional de Film „Comedy Cluj”, Festivalul Internaţional de Teatru „Interferenţe”, Festivalul „Temps d’images”, Jazz in the Park, Opera Aperta 2016, Berăria Culturală (care a organizat un eveniment dedicat salvării Casei Memoriale Iuliu Maniu din Bădăcin), evenimente organizate de Teatrul Naţional Cluj-Napoca, Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Festivalul Internațional de Carte „Transilvania”, Fabrica de Pensule, concursul anual de artă în spaţiul public „Oraşul vizibil” şi multe altele. De asemenea, între proiectele sprijinite s-a numărat şi COM’ON Cluj-Napoca, un proiect de participare publică pentru tineret. Prin intermediul acestui proiect, grupurile informale de tineret au avut posibilitatea de a-şi depune aplicaţii pentru a fi finanţate cu maxim 4.500 de lei. De asemenea, cultele religioase au fost sprijinite de Primărie pentru finalizarea lucrărilor de construcţie ale noilor lăcaşuri de cult sau pentru renovarea celor existente. Pentru stabilirea sumelor s-a ţinut cont de regulamentul aprobat de Consiliul Local.

Peste 1.000 de evenimente în centrele culturale administrate de Primărie

Centrul de Cultură Urbană Cluj-Napoca reprezintă brandul care reunește patru obiective aflate în patrimoniul orașului: Vechiul Casino din Parcul Central, Turnul Croitorilor, Cinematograful „Mărăști” și Cinematograful „Dacia”. Reabilitate de municipalitate, aceste obiective găzduiesc astăzi o paletă largă de evenimente: conferințe și colocvii, expoziții şi vernisaje, concerte şi diverse momente artistice, proiecții de film, reprezentaţii de teatru şi dans, folclor şi artă urbană etc. Centrul de Cultură Urbană Casino a găzduit peste 280 de evenimente, din care peste 80% reprezintă evenimente culturale. Dintre cele mai importante, amintim: Jazz in the Park, Tango Cazino 2016, Bookfest 2016 – Salonul internațional de carte, Alandala @Casino, Coolt Urban, Photo România Festival, Târg multicultural – AIVIcluj, Fashion Story at Untold. La Turnul Croitorilor, vechi bas­tion medieval de apărare a Cetăţii Clujului, s-au desfăşurat peste 120 de evenimente, dintre care amintim Noaptea Europeană a Muzeelor în Bastionul Croitorilor, Festivalul internațional de Teatru de Păpuși sau spectacolele de teatru din cadrul proiectului Shadow Theatre şi Black Light Theatre. Acestor evenimente li s-au adăugat expoziții de artă plastică, expoziţii de fotografie, expoziţii multimedia, conferinţe, dezbateri, simpozioane, workshop-uri, lansări de carte, proiecte ale asociațiilor nonguvernamentale cu tematică diversă – voluntariat, fonduri europene, incluziune socială. Cinematograful Mărăşti, primul cinematograf gratuit din ţară, a găzduit 270 de proiecţii de film. Amintim proiecţiile în colaborare cu institutele culturale (francez, rus, german, italian) şi cu Centrul de turcologie şi proiecţiile din cadrul TIFF. În paralel cu proiecţiile de film, s-au desfăşurat numeroase alte activităţi (peste 100), printre care spectacole folclorice, spectacole de teatru, de stand-up comedy, expoziţii de pictură şi fotografie, spectacole organizate de grădiniţe şi şcoli generale, manifestări privind sprijinul persoanelor cu dizabilităţi. Cinematograful Dacia şi-a reînceput activitatea cu un program ambiţios, care include diverse activităţi culturale şi educaţionale, activităţi pentru copii, redevenind un adevărat centru al comunităţii din zonă. Cinematograful Dacia a găzduit 189 de proiecţii de film, incluzȃnd proiecții în cadrul TIFF, KINODISEEA – Festivalul Internațional de Film pentru Copii şi Comedy Cluj, respectiv proiecții în parteneriat cu Casa Municipală de Cultură, Centrul Cultural German, Centrul de Turcologie, Institutul Cultural Francez. În paralel cu proiecţiile de film, s-au desfăşurat 88 de alte evenimente dintre care enumerăm: concerte, teatru, dans, spectacole organizate de grădiniţe şi şcoli, conferinţe tematice, ateliere și concursuri, evenimente desfă­șu­rate în cadrul unor festivaluri cum ar fi: AnimaFest – festival internaţional independent de teatru de păpuși și animație; Festivalul Internațional al Teatrelor de Pă­puși și Marionete Puck; Festivalul Internațional de Stand-up Comedy. De asemenea, este de subliniat faptul că Sala Polivalentă găzduieşte nu doar evenimente sportive, ci şi evenimente culturale şi educaţionale.

Ce măsuri aveţi în vedere pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor administrative destinate cetăţenilor oraşului? Ce acţiuni concrete aveţi în vedere privind instruirea persona­lului şi informatizarea întregului proces administrativ? Aveţi conturată o strategie clară pentru a transforma într-un Smart City oraşul pe care îl conduceţi? Dacă aţi început deja paşi în acestă direcţie, vă rugăm să ne detaliaţi măsurile deja luate.

Din 2011, folosim noile tehnologii pentru a face din Cluj-Napoca un oraş mai „inteligent” în termeni de soluţii pentru multiplele probleme care apar într-o aglomerare urbană, dar şi pentru a da prilejul cetăţenilor să se exprime. Clujenii au astăzi la dispoziţie online plata taxelor şi impozitelor locale (prin intermediul website-ului Primăriei, secţiunea „Taxe şi impozite”), plata amenzilor, plata taxelor pentru evidenţa populaţiei, programarea online a transcrierilor de acte civile, plata şi eliberarea autorizaţiilor de liberă trecere, cereri online pentru locuri de parcare şi programarea online a orei şi datei căsătoriei civile.

De asemenea, începând din 2017, Primăria Cluj-Napoca va oferi din nou cetăţenilor posibilitatea de a-şi a­chita impozitele şi taxele locale prin dispozitive mobile. Fiecare clujean primeşte, potrivit legii, o înştiinţare de plată prin care i se comunică o­bli­gaţiile bugetare. Primăria include pe fiecare înştiinţare şi un cod QR, astfel încât, printr-o simplă scanare cu un smartphone sau tabletă, ce­tă­ţenii să poată achita online taxele şi impozitele. Codul QR este unic, personalizat pentru fiecare cetăţean şi prin scanare duce la portalul de plată online a obligaţiilor bugetare. Poate fi utilizat orice card bancar care permite plăţi prin internet, fără a mai fi necesar vreun drum la Primărie. Este o procedură sigură, iar tranzacţiile sunt securizate.

CLUJ NAPOCA

Prin intermediul site-ului Primăriei, www.primariaclujnapoca.ro, clu­jenii au la dispoziţie următoarele servicii: Solicitare amplasare panouri publicitare și bannere; Solicitare organizare manifestații/ e­ve­ni­mente publice; Serviciul gestiune autorizații pentru parcări; Sesizare ma­șini abandonate; Sesizare câini comunitari; Sesizare cerșetori; Sesizare rampe clandestine. Primăria Cluj-Napoca oferă cetățenilor op­ți­u­nea de a afla numărul și adresa sec­ției de votare la care sunt arondați, printr-o aplicație web, accesibilă și de pe dispozitive mobile. Primăria Cluj-Napoca a introdus serviciul de plată a parcării cu telefonul mobil prin mesaj text (SMS) şi plata cu telefonul mobil prin mesaj text a bi­le­telor la transportul în comun, două modalităţi practice pentru a ne uşura viaţa de zi cu zi.

În staţiile de autobuze moderni­zate, panourile de afişaj furnizează informaţii legate de timpul estimat de sosire în staţie a mijloacelor de transport în comun. Primăria Cluj-Na­poca a instalat WiFi gratuit în Piaţa Unirii, pe B-dul Eroilor, în Parcul Central şi în sediul Centrului de Informare Turistică. Pentru punerea în practică a acestui proiect, Primăria (prin Serviciul Strategii de Informatizare) a colaborat cu Universitatea Tehnică şi Clusterul IT. Accesul la internet se face pe baza unui portal în care turiştii şi clujenii trebuie să se înregistreze cu o adresă valabilă de email. Portalul este disponibil în limbile: română, ma­ghia­ră, engleză, franceză, germană. Am realizat pri­mul segment de „open data”, accesibil la adresa http://data.eprimariaclujnapoca.ro. Acesta conţine: e­ve­ni­mente care se desfăşoară în municipiul Cluj-Napoca; lista locaţiilor de interes public; orarele de funcţionare pentru firmele de pe raza municipiului; autorizaţiile de spargere a stră­zilor; lista străzilor pe care există parcări cu plata orară; lista creşelor, gră­diniţelor şi şcolilor şi adresele lor; monumentele de pe raza municipiului; nomenclatorul stradal şi un link spre webcam-ul din Piaţa Avram Iancu.

Începând din luna martie a acestui an, Primăria Cluj-Napoca a pus la dispoziția cetățenilor municipiului două aplicații noi. Una dintre acestea se referă la monitorizarea locurilor de parcare disponibile din cele 6 parcări cu barieră din municipiu. Numărul total de locuri de parcare care se regăsesc în aplicație este de 1.309. Prin intermediul acestei aplicații, clujenii pot verifica chiar de acasă numărul locurilor de parcare disponibile înainte de a ajunge în centrul municipiului, astfel încât se pot orienta către un parkink cu locuri libere. Cea de-a doua aplicație, My Cluj, este aplicația de sesizări a Primăriei Cluj-Napoca, prin intermediul căreia clujenii pot semnala anumite probleme din oraș, direct către departamentele responsabile din cadrul instituției, în scopul eficientizării și optimizării serviciilor administrative.

Din 4 aprilie 2017, Primăria Cluj-Napoca oferă cetățenilor municipiului posibilitatea de a solicita emiterea în format electronic, prin intermediul platformei edirect.e-guvernare.ro, a următoarelor documente: certificate de urbanism (și prelungirea acestora), prelungirea autorizațiilor de construire/desființare, avize/acorduri. De asemenea, cetățenii municipiului pot comunica online începerea execuției lucrărilor.

Oraşul inteligent prevede şi op­timizează procesele, creşte si­gu­ranţa cetăţenilor. Un Smart City presupune ca administraţia locală să fie eficientă, transparentă şi să răspundă în timp real la nevoile comunităţii. Suntem deschişi la orice iniţiativă care ar putea îm­bunătăţi viaţa de zi cu zi a cetăţenilor şi procesele de lucru ale instituţiei, ceea ce, până la urmă, va fi tot spre beneficiul fiecărui clujean. Putem spune că avem trei piloni care stau la baza dezvoltării orașului nostru – cei 3T: talente, toleranță și teh­nologie. 1. Talente – Clujul a devenit Ca­pitala IT-ului românesc, avem aici forță de muncă bine pregătită, specializată, suntem un centru universitar prin excelență; cu alte cuvinte deținem toa­te atuurile pentru a ne menține a­vantajele competitive; 2. Toleranță – suntem un oraș multicultural, cu valențe și multiple dimensiuni europene, în care fiecare se poate simți ca acasă; din ce în ce mai mulți tineri, și nu numai, aleg Clujul pentru a-și construi o carieră, o familie și se stabilesc aici; 3. Tehnologie – utilizăm și vom accelera folosirea tehnologiei pentru a îmbunătăţi viaţa de zi cu zi a clujenilor.