Dosar Numarul 14

Expertul contabil trebuie să înveţe marketing, să comunice şi să îşi educe clientul

ceccar

„IAŞUL ÎN AFACERI“ ÎN DIALOG CU PREŞEDINTELE ŞI DIRECTORUL GENERAL AL CECCAR

„Iaşul în afaceri“ vă propune în această ediţie un dialog cu prof. univ. dr. Robert Aurelian Şova, preşedintele Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) şi conf. univ. dr. Florin Dobre, directorul general al CECCAR. În contextul în care anul acesta organizaţia a împlinit 95 de ani de la înfiinţare, am lansat o discuţie despre provocările şi oportunităţile în profesia contabilă şi rolul unuia dintre cele mai importante organisme de interes public din ţară, care numără circa 25.000 de membri activi în piaţă.

Iaşul în afaceri: Suntem în acest moment, 2016. CECCAR a împlinit o vârstă rotundă, 95 de ani, aproape egală cu aceea a statului român modern. Unde se află profesia contabilă în drumul său de după 1990?

Robert Șova: Am să încep prin a vă spune că profesia contabilă a fost reglementată în anul 1921, dar ea a exirobert-sovastat și înainte în România. În numai zece ani, organismul profesional înființat în 1921 și-a câștigat o reputație la nivel inter­na­țional. Trebuie să precizăm că am fost printre pionieri ca țară în care profesia contabilă a fost reglementată, tocmai pentru că s-a observat potențialul acestei profesii ca suport în dezvoltarea mediului de afaceri și a țării, în fapt. În zece ani de zile s-a organizat Congresul Internațional al Contabililor la București, iar cel care a ges­tio­nat această organizare a fost în­suși profesorul Nicolae Iorga, care era atunci președintele Consiliului de Miniștri. Noi suntem convinși că nu a fost o întâmplare în acea perioadă, știm cu toții că economia României era una dintre cele mai dezvoltate din Europa, iar pro­fesia contabilă a fost un factor care a contribuit la acea dezvoltare. De altfel, relația între profesia contabilă și dezvoltarea mediului de afaceri și dezvoltarea unei economii naționale este certificată prin diverse studii științifice. Există această corelație și, dacă ne uităm la fondul problemei, este evident că un contabil poate fi, să spunem, un factor esențial în dezvoltarea sau în dispariția unei afaceri. Deci are un rol foarte important! Unde suntem astăzi? Profesia contabilă, la nivel mondial, este într-un proces de reinventare, de restructurare. Acest proces se datorează faptului că dezvoltarea tehnologică a preluat, ca în orice alte domenii, acele activități de rutină, care puteau fi automatizate și care înainte ocupau o mare parte din timpul pe care expertul contabil și-l aloca activității lui.

S-a spus, de altfel: profesia contabilă e mult mai puțin despre trecut și mult mai mult despre viitor.

Robert Șova: Exact. Ce înseamnă acest lucru? Nu înseamnă că profesia contabilă o să dispară, ci că permite ca profesionistul contabil, respectiv expertul contabil, să se concentreze către acele activități care aduc valoare adăugată atât an­treprenorului, cât și autorită­ți­lor de reglementare. Și aici vorbim de activități de analiză, interpretare date, de reporting intern, vorbim de implicarea expertului contabil în leadership-ul organi­za­țiilor, în managementul strategic, în analiza performanței, în evaluarea riscurilor, în activitatea de control intern și așa mai departe.

Și practic o translație a profesiei cât mai aproape de zona de board, de management.

Robert Șova: Exact. Este evoluția firească, pentru că un expert contabil este singurul dintr-o firmă ca­re cunoaște modul în care procesele de afaceri pe care le derulează acea firmă se regăsesc în cifre, în situațiile financiare. Până la urmă, orice decizie se ia uitându-ne în principal pe evoluția cifrelor. Important e să știi cum procesele tale de afaceri se regăsesc în acele cifre, astfel încât să vezi care sunt cauzele care au dus la acele e­vo­luții. Iar profesionistul contabil, expertul contabil, este singurul care știe. Dacă vorbim de alte profesii, de manageri financiari sau alte profesii în general, care nu au cunoș­tința aceasta de bază, ei preiau acele date ca atare și încearcă să le interpreteze. N-ai să poți să le interpretezi dacă nu știi mecanismul de creare. Și de asta spun că profesia contabilă evoluează oricum astăzi în mod emergent cu com­ponenta financiară. Văd un viitor în care să nu mai avem două funcții separate, managerul de contabilitate și managerul financiar, eu văd o emer­gență clară a acestor două funcții la nivelul unei firme.

Dincolo de a obține un atestat, dreptul de a profesa ca expert contabil, cât de strânsă simțiți legătura între membrii CECCAR și structura administrativă?

Fflorin-dobrelorin Dobre: Până la urmă, CECCAR este o comunitate. Dacă într-o comunitate nu este strânsă legătura între structura administrativă și membrii, care până la urmă sunt CECCAR-ul, atunci lucrurile nu pot funcționa. Din acest punct de vedere, noul sistem de guvernanță din CECCAR are ca prin­cipal obiectiv să fie un liant între membri, pentru că împreună suntem mai puternici.

Ce tip de instrumente aveți pentru a face posibilă legătura aceasta cât mai strânsă?

Florin Dobre: Încercăm să comunicăm membrilor toate activitățile pe care le desfășurăm, încercăm să îi invităm la foarte multe dezbateri, participăm împreună cu domnul președinte, pentru a reuși să creăm un cadru de norme care să vină în sprijinul activității membrilor și să nu fie făcute doar din birou. Acolo nu poți să ai acces la realitatea din teren, pentru că sunt 42 de filiale. Vorbim de 42 de județe, unde fiecare poate să aibă anumite particularități.

Câți membri are CECCAR, în momentul acesta?

Florin Dobre: Dacă vorbim inclusiv de cei activi și inactivi sunt peste 45.000 de membri. Dacă vorbim de cei care au drept de exercitare a profesiei și lucrează, sunt 25.000 de membri în piața liberă. În cealaltă categorie pot fi salariații, pot fi funcționarii publici, care, din cauza incompatibilității nu au posibilitatea să lucreze pe piața liberă.

În timpul Congresului Profesiei Contabile de anul acesta s-a vorbit des­pre expertul contabil ca fiind tot mai mult un consilier, un confident, un analist, un facilitator și, ceea ce mi s-a părut cel mai interesant, un educator. Care sunt mecanismele acestea de educare prin intermediul cărora pot interacționa cu clienții lor experții contabili?

Robert Șova: Aici este o problemă pe care noi o considerăm foarte importantă și, până la urmă, în interes național. Având în vedere, să spunem, percepția existentă la nivelul mediului de afaceri asupra profesiei contabile, nu s-a permis să se obțină de la aceasta maximum ce s-ar fi putut obține. Așa cum spuneam, profesionistul contabil este competent și începe să ofere servicii care vin mult mai bine în întâmpinarea nevoilor antreprenorului. Dar este antreprenorul suficient de educat în cultura de management, astfel încât să știe ce să îi ceară profesionistului contabil și cum să îi folosească această bază de cunoaștere și de in­for­mații pe care i le poate oferi? Și răspunsul, din păcate, este că… nu prea. Acest lucru l-am văzut în realitate. Avem firme și investitori străini care au venit cu o cultură de management și cu un know-how din exterior și care, în momentul în care au contractat serviciile unui profesionist contabil, nu s-au concentrat doar pe partea de contabilitate financiară, adică acea contabilitate care îți permite să-ți realizezi situațiile financiare.

Străinii care vin și investesc în România au nevoie în primul rând de un ghid prin hățișul fiscal…

Robert Șova: Da, dar străinii care vin și înființează aici companii solicită servicii din componenta con­ta­bilității manageriale. Contabilitatea managerială care acoperă, de fapt, acele servicii de reporting intern decizional și care face di­ferența dintre funcția suport a contabilului și partener în procesul decizional. Dacă vorbim de contabilitatea financiară și realizarea unor situații, situații care în principiu sunt adresate terților, valoarea adăugată pe care o simte antreprenorul este mult mai mică. În momentul în care vii și beneficiezi de sfaturi, de idei, de un sistem de reporting intern care te ajută pe tine ca antreprenor să înțelegi mai bine unde ești și ce ar trebui să faci, aici vorbim de servicii care într-adevăr sunt mai aproape de nevoile antreprenorului. Dar, așa cum vă spuneam, depinde și de cultura antreprenoriatului. Ceea ce trebuie să facem noi, chiar dacă nu avem o astfel de cerere, este să ne-o creăm. Și chiar dădeam un exemplu clasic de cum să îți promovezi astfel de produse: exact ca în industria softului. Vrei să îți cumperi un soft, iar majoritatea softurilor au acea perioadă de trial, de încercare, în care îți permite de fapt să iei contact cu serviciul și să constați că ai nevoie de el, pentru că foarte mulți nu știu care este valoarea adăugată a acestor tipuri de servicii.

Deci expertul contabil trebuie să învețe marketing.

Robert Șova: Expertul contabil trebuie să învețe marketing, expertul contabil trebuie să învețe să comunice și, bineînțeles, să încerce să își educe și partenerul, clientul, antreprenorul, astfel încât să contribuie la dezvoltarea și stabilitatea business-ului. Pentru că, până la urmă, expertul contabil depinde de acel business. Dacă business-ul merge bine, și lui îi va merge bine, dacă nu, nu. Ideea este ca și din partea cealaltă să existe disponibilitatea de a colabora. Și aici este un rol pe care noi îl avem în educarea mediului de afaceri.

Suntem pe o piață tot mai globalizată de servicii. Sunt profesioniștii contabili români deja jucători pe această piață internațională?

Florin Dobre: În piața inter­na­țională, de regulă, România este prestatorul de servicii. Nu se face outsourcing pe partea de finanțe, de plăți, de încasări. Multinațio­nalele înființează în România firme de prelucrări de date sau de contabilitate efectiv care asigură contabilitatea pentru firmele din afară. Noi avem totuși ca principali clienți întreprinderile mici și mijlocii din România, capitalul românesc este în primul rând în mâinile expertului contabil. Sunt foarte multe societăți mici care s-au a­dap­tat acestui specific, numai că această componentă digitală, unde sunt scanate documentele trimise și după aceea sunt prelucrate conform reglementărilor contabile, au o anumită componentă de risc. Pentru că nu știi cine a întocmit factura, cine răspunde pentru factura respectivă. Este un document care s-a primit scanat, fără să îți asigure într-adevăr ție, ca profesionist contabil, un anumit confort cu privire la realitatea opera­țiu­nilor derulate prin aceste documente. Pentru că aici avem și organele de inspecție fiscală care vin în control. De regulă, e foarte ușor să dai vina pe altcineva. În speță, contabilul este de vină când „eu am ieșit rău la control“, contabilul este de vină când „nu îmi ies bine situațiile financiare“, că „am prea mult de plată“, că „am prea puțin“. Din contră, tot timpul îmi încurajez clienții pe care îi consiliez să gândească aşa: dacă ai de plată trebuie să fii fericit, pentru că asta înseamnă că business-ul ți-a mers bine. Noi nu lucrăm doar pentru clienți, a practica o profesie de utilitate publică înseamnă inclusiv a o practica în respect faţă de stat, pentru că acești profesioniști contabili au în mână capitalul românesc. Garanția statului e capitalul românesc. O firmă foarte mare, cu mii de angajați, poate să plece într-o săptămână din România, dar mii de firme mici, care reprezintă antreprenori români, vor rămâne aici întotdeauna.

Până la urmă, garanția este a­ceasta: un reprezentant al unui business local, românesc, foarte greu va face o delocalizare, mai ales pornind de la convingerea lui că România e țara sa și aici trebuie să își desfășoare afacerea. Asta o spun toți românii care au business-uri în România. În schimb, dacă ne uităm la so­cie­tățile multi­naționale, am vorbi despre această cultură or­ga­ni­zațională și această cultură pentru management și management financiar. Păi, primul lucru pe care îl fac ei sunt analizele de costuri. Dacă în analiza de cost a rezultat că filiala din România nu este eficientă și mai eficient este să se mute la o distanţă de 100 de km, către Ungaria, către Bulgaria, atunci fac delocalizarea. Vedem și cazul Nokia… Când nu mai consideră un mediu propice România sau când targetul de cost nu le mai este îndeplinit, fac delocalizarea. În schimb, sunt foarte multe firme care în perioada de criză au spus: „Domnule, am susținut societatea din economiile acumultate în perioada de prosperitate pentru a nu pleca cu business-ul, pentru că aici am familia, aici am copiii, aici am salariații pe care îi cunosc de când eram copii, am fost colegi, suntem vecini, nu pot să îi las“. Acesta este un avantaj al capitalului românesc. El dă o garanție statului, pentru că aceștia sunt contribuabili pe care se pot baza pe un termen lung. E bine să avem investiţiile străine directe, dar nu acesta ar trebui să fie as-ul pe care să îl aibă în mână guvernul. Până la urmă, profesia contabilă îi gestionează pe cei mici și atunci există deja un parteneriat cu Ministerul de Finanțe. Nu există o dispută, noi suntem parteneri în ceea ce privește gestionarea profesiei contabile, iar Ministerul de Fi­nanțe este reglementator, dar și beneficiar al serviciilor noastre.

Cât de mult ați reușit, ca profesie, să impuneți pe agenda legislativului anumite modificări? Ați găsit în general un partener viabil de dialog între un guvern, orice culoare politică ar fi avut el, și parlament?

Robert Șova: Chiar dacă nu este reglementat, noi facem lobby interesului public. Noi, fiind foarte a­pro­piați și de oamenii de afaceri, care sunt clienții cu care expertul contabil își acoperă activitatea și câștigă, avem şi relații foarte bune cu reglementatorul, întotdeauna am încercat să fim punctul de echilibru al intereselor, unele comune, altele divergente, între cele două, să spunem, tipuri de instituții, autori­tă­țile de reglementare care reprezintă statul și mediul de afaceri.

În ultima perioadă, și nu numai, în general, am reușit să facem propuneri și acele propuneri să fie preluate în legislație, noi încercând să găsim punctul optim, așa cum spuneam, între ceea ce își dorește mediul de afaceri și ceea ce își doreșe reglementatorul. A­vem o activitate destul de intensă de monitorizare a legislației. A­tunci când apar probleme – și este firesc să apară; în orice sistem apar probleme; că sunt mai multe sau mai puține, mai mult sau mai puțin grave depinde de sistem – încercăm să venim cu eventuale soluţii la aceste probleme. Noi suntem un organism profesional de interes public. Nu ne interesează culoarea politică a celor care guvernează, pe noi ne interesează să venim în sprijinul dezvoltării și să fim un partener de încredere al oricărui guvern care înțelege că interesul public și dezvoltarea na­țio­nală sunt mai presus de orice alte interese mărunte.