Consultanță în afaceri Numarul 22 Profil

„Fără o mai mare implicare reală în comunitate din partea antreprenorilor, deciziile vor fi luate peste capul acestora“

Mirabela Miron 2_2
Adaugat de iasul

Mirabela Miron, fondator AVISSO, atrage atenţia asupra principalelor dificultăţi cu care se confruntă mediul antreprenorial românesc: cadrul fiscal instabil, provocările pieţei forţei de muncă, lipsa de predictibilitate şi crizele politice succesive. AVISSO este un grup de firme care oferă servicii de consultanță companiilor pentru optimizarea costurilor și dezvoltarea afacerilor. Portofoliul de servicii oferite sunt concentrate în trei direcţii de acţiune: consultanţă în afaceri, finanţări nerambursabile şi servicii financiar-contabile.  AVISSO deține un portofoliu de peste 500 de firme cu care colaborează activ în domeniul consultanței în afaceri, management de proiect, al serviciilor de contabilitate externalizată și administrare de personal.

Care sunt cele mai frecvente dificultăți pe care le întâmpină o companie (mică, medie) și care sunt soluțiile?

Există probleme pe care le împărtăşeşte întreg mediul de afaceri, indiferent că vorbim despre IMM-uri sau companii mari cu capital românesc sau străin. Acestea ţin de cadrul fiscal general, de piaţa forţei de muncă, de lipsa de predictibilitate, contextul politic şi economic pe plan local, european sau mondial – crize politice succesive, Brexit-ul şamd. Companiile mici şi medii resimt, de multe ori, mult mai profund influenţele fiscale şi problemele legate de resursa umană, dar pot dovedi şi o capacitate de adaptare mult mai rapidă. Multinaţionalele ne oferă exemple în privinţa culturii organizaţionale, a unei utilizări mult mai eficiente a resursei umane decât reuşim noi în antreprenoriatul local şi o mai mare atractivitate din perspectiva viitorilor angajaţi. Totuşi, numărul angajaţilor care trec de la multinaţionale spre companii locale este în creşetere datorită câtorva beneficii esenţiale care pot fi promovate şi speculate de către un management performant: oportunităţile de a avansa ierarhic sunt mult mai bune într-o companie de dimensiuni mai reduse, o companie locală este mult mai orientată spre nevoile angajatului şi interesată să vină în întâmpinarea acestora pentru a asigura o bună retenţie a personalului şi a evita fluctuaţii care să creeze sincope imediate în activitate.

citatGestiunea financiară a unei organizaţii de tip IMM este esenţială, aceasta poate face diferenţa între profit şi faliment. Un cashflow cu probleme duce la crize şi la distragerea atenţiei faţă de activitatea de bază. Dacă nu îţi permiţi propriul departament de contabilitate, externalizarea acestei activităţi este cea mai bună soluţie pentru business la costuri foarte bune. Greşelile în gestiunea financiară costă întotdeauna semnificativ mai mult decât contractarea unui serviciu specializat care să îţi acorde o plasă de protecţie într-un ecosistem fiscal lipsit de predicitibilitate, cu multe schimbări care se produc în legislaţie uneori de la o lună la alta. Ştim foarte bine că necunoaşterea legii nu absolvă pe nimeni de sancţiuni, şi atunci este nevoie de informaţie la zi şi colaborare cu profesionişti ai domeniului fiscal.

Procedurile scrise şi bine implementate în cadrul unei companii, indiferent de dimensiunile acesteia, sunt, de asemenea, esenţiale, precum şi o ierarhie bine stabilită, fişe ale postului riguros întocmite, evaluări serioase şi periodice ale personalului, precum şi încurajarea feed back-ului din partea angajaţilor. De asemenea, o comunicare organizaţională eficientă se învaţă în timp şi se exersează constant.

Cum era mediul de business în România în urmă cu 10 ani și cum a evoluat acesta?

Transformările prin care România a trecut în ultimii 10 ani sunt foarte spectaculoase. Avem tendinţa de a nu vedea foarte limpede acest lucru deoarece decalajul între noi şi Vestul Europei este în continuare semnificativ, lipsa infrastructurii rutiere (autostrăzi) şi a căilor ferate rapide plasează în continuare economia noastră în zona funcţionării cu frâna de mână trasă. Legislaţia nu ţine pasul cu transformările radicale şi foarte rapide prin care trece economia. Vorbim de o nouă revoluţie industrială, cea care îi succede celei digitale, una bazată pe roboţi şi inteligenţă artificială. România va creşte în măsura în care va reuşi să automatizeze cât mai repede sectoare industriale întregi şi să concentreze forţa de muncă în activităţile specifice producţiei cu valoare adăugată mare. Probabil nu va trece mai mult de un deceniu până când activităţile care presupun repetitivitate vor fi preluate integral de roboţi, fără să existe posibilitatea de alegere. Dacă nu vom face aceste lucruri, ţara noastră va deveni necompetitivă la nivelul regiunii centrale şi de Est.

Mirabela Miron 3_22Dacă înlăturăm chestiunile care ţin de percepţia noastră subiectivă ca antreprenori, deceniul petrecut de România în Uniunea Europeană a fost unul care ne-a apropiat ca mentalitate şi model de business de ţările mai dezvoltate din Vestul Europei, ne-a integrat în piaţa europeană şi globală într-un ritm care se accelerează de la un an la altul, ne-a obligat să fim competiviti într-o piaţă unică (inclusiv la noi acasă, unde concurăm în mod direct cu multinaţionalele pentru aceiaşi clienţi). Cei 10 ani au adus profesionalizarea antreprenoriatului local şi preluarea de modele de bună practică, ne-au făcut, ca antreprenori, mai responsabili faţă de propriile afaceri şi angajaţii noştri. Epoca marilor tunuri a trecut de mult, capacitatea de inovare, curajul, profesionalismul şi piaţa dictează succesul sau eşecul unui business.

Care este situația investițiilor la nivel regional? / Cum a evoluat piața și mediul de afaceri din Iași în acest deceniu?

Ar fi de remarcat că Iaşul s-a consacrat ca pol regional economic şi a devenit aproape exclus să mai aibă în viitorul apropiat vreun alt oraş din Moldova care să îi ameninţe locul I. Noi, ieşenii, avem în memorie câteva momente neplăcute, în care Bacăul a fost favorizat în anumite conjuncturi politice, un alt moment neplăcut a fost acela în care sediul Agenţiei Regionale de Dezvoltare Nord-Est a fost pierdut în favoarea Piatra Neamţ-ului. Având în vedere creşterea spectaculoasă a domeniului de IT şi Outsourcing, precum şi cele câteva investiţii importante (deşi încă insuficiente) în unităţi de producţie în judeţul Iaşi (altele sunt anunţate pentru perioada imediat următoare), Iaşul va rămâne principalul pol de atractivitate în privinţa investiţiilor.

Lipsa unei autostrăzi care să lege Moldova de Vestul ţării rămâne cea mai mare problemă pentru mediul economic. În lipsa conexiunilor rutiere de mare viteză, marii investitori din domeniul industrial nu vor putea fi atraşi. De aici nu trebuie să se înţeleagă că mediul de business stă pe loc, în aşteptare. Sunt exploatate cu succes nişe folosind ceea ce avem: internet de mare viteză şi un aeroport la Iaşi cu tot mai multe curse externe ce asigură conexiunea rapidă cu sediile companiilor-mamă în cazul multinaţionalelor şi facilitează potenţialilor investitori accesul pe cale aeriană direct la Iaşi, fără escală la Bucureşti. Impactul dezvoltării Aeroportului Internaţional Iaşi a fost semnificativ, o autostradă ar genera aproape automat prosperitate nu doar pentru afaceri, ci pentru fiecare cetăţean al regiunii.

În contextul defavorizării regiunii şi, în mod particular, a Iaşului la împărţirea fondurilor guvernamentale, resursa esenţială de creştere şi pentru viitor o vor reprezenta fondurile europene. Aşteptăm ca toate autorităţile de management să fie acreditate şi deschise liniile de finanţare pentru a recupera decalajul deja foarte mare pe care îl avem în privinţa accesării banilor europeni în raport cu startul acestui exerciţiu financiar al Uniunii Europene.
Economia regiunii şi a Iaşului însă se va baza întotdeauna pe antreprenoriatul local, pe zona de IMM, care constituie coloana vertebrală a economiei în comunităţi. Mediul de business local trebuie, pe de o parte, permanent consultat şi stimulat de administraţiile locale şi de cea centrală, trebuie să îi fie asigurat un cadru legislativ stabil şi absolvenţi de calitate din partea sistemului educaţional, absolvenţi care să răspundă pieţei de muncă actuale, dinamicii de business prezente, cu o pregătire conformă nevoilor antreprenorilor, nu conformă cu hârtiile de prin birourile Ministerului Educaţiei. Pe de altă parte, este şi responsabilitatea mediului de afaceri de a deveni o voce, de a face presiune asupra autorităţilor locale atunci când acestea acţionează împotriva intereselor economiei, de a acţiona unitar, de a crea platforme care să identifice soluţii şi să le implementeze pornind de la activitatea de zi cu zi. Fără o mai mare implicare a antreprenoilor în viaţa comunităţii, deciziile vor fi luate permanent peste capul acestora, fără consultare şi cu efecte imediate asupra business-ului.

Cât de interesați sunt investitorii străini de România și cum putem atrage astfel de resurse?

Mirabela Miron 1_22Există un interes tot mai crescut pentru România din punctul de vedere al investitorilor. Aceştia se uită după câteva lucruri: forţa de muncă bine pregătită şi numeroasă în domeniul vizat, nivelul salarizării, predictibilitate fiscală, stabilitate politică, infrastructura de transport în cazul industriei (zonă cargo la Aeroport, transport de marfă pe calea ferată, autoastradă) şi, mai nou, lipsa pericolului reprezentat de atentatele teroriste. România are, din multe puncte de vedere, o şansă unică de a deveni o destinaţie preferată pentru investitori ţinând cont de problemele economice şi politice ale vecinilor (Ungaria, Bulgaria, Grecia, chiar şi Polonia), pericolul foarte scăzut al terorismului. Din păcate, avem tendinţa de a ne induce singuri răni inutile, precum crizele politice parcă nesfârşite de la Bucureşti sau anunţuri privind schim­bări în regimul fiscalităţii la care se renunţă în câteva zile. Lipsa de predictibilitate devine une­ori mai dăunătoare decât lipsa infrastructurii rutiere.

Cât de mult au fost influențate afacerile din România de explozia conceptului de startup?

Explozia conceptului de startup a apărut odată cu lansarea pe piață a informațiilor legate de programul Start-Up Nation care promitea finanțarea cu 200.000 lei a 10.000 de companii nou inființate. Astfel că tot mediul de afaceri, antreprenori mici și mari, s-au tot frământat cum să facă să aibă acces la acest program, având în vedere ca discutăm de o finanțare în procent de 100%. Dar lucrurile s-au lamurit destul de repede, în sensul că accesul la program a fost limitat doar pentru atreprenori debutanți sau antreprenorii care doresc diversificarea domeniului de activitate.
Cu toate aceste limitări, finan­ța­torul nu a reușit să pună în cadrul legal reglementat prin HG suficiente norme care să asigure in­fa­ili­bilitatea limitării mutării ac­ti­vității unei firme active pe un startup, ceea ce va duce la o translatare a unor activități economice cu istoric pe o societate nou-în­fii­n­țată. Acest lucru nu este neapărat un lucru negativ, ci doar trebuie să ne atragă atenția asupra vidului de finanțare din sfera companiilor mici și mijlocii, aspect care nu a fost luat în calcul nici la alocarea fondurilor europene în sesiunea programatică 2014-2020, alocându-se IMM-urilor doar 9% din totalul fondurilor UE alocate României.

Fotografii de Ciprian Iacob