Dosar Dosar Nr. 16 Numarul 16

Fiscalitatea in 2017: De la măsurile deja aprobate la promisiunile din programul de guvernare

foto fiscalitate 2

 

– Mediul antreprenorial va trebui să navigheze între actualul Cod fiscal, modificat la începutul acestui an şi un nou Cod fiscal, despre care Guvernul spune că va fi supus în dezbatere publică în al II-lea trimestru al acestui an şi care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018, fiind parte a unui Cod Economic al României.

– „IAŞUL ÎN AFACERI“ a întrebat doi reputaţi specialişti în fiscalitate dacă o atenţie foarte mare a guvernanţilor faţă de regimul de taxe şi impozite produce în piaţă temeri sau, dimpotrivă, dacă pe baza promisiunilor cuprinse în documentul care a stat la baza învestirii noului executiv în Parlament întreprinzătorii ar putea să îşi asume riscuri mai mari în afaceri sau să angajeze forţă de muncă suplimentară.

 

PRINCIPALELE MODIFICĂRI ALE CODULUI FISCAL ADUSE LA ÎNCEPUTUL ANULUI

Guvernul a adoptat pe 6 ianuarie o ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului Fiscal.

» Contribuţia de asigurări de sănătate şi cea de asigurări sociale se va face, pe viitor, în funcţie de veniturile fiecărei persoane. Până acum, nivelul acestora era plafonat la nivelul a cinci salarii medii brute.

» De asemenea, se introduce ex­cepţia potrivit căreia persoanele care realizează venituri din  investiţii şi/sau din alte surse nu datorează contribuţie de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri dacă în cursul anului fiscal rea­lizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din pensii, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bu­nurilor, venituri din asocierea cu o persoană juridică sau venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.

» O altă măsură vizează scutirea de impozitul pe profit, pe o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoarea a OUG, a societăţilor care desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare – dezvoltare, definită potrivit legii.

» Alte facilităţi au fost acordate microîntreprinderilor. În primul rând, este majorată limita veniturilor reali­zate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de  euro la 500.000 de euro, modificând astfel una dintre condiţiile ce trebuie îndeplinite de persoanele juridice române pentru încadrarea în definiţia microîntreprinderii. Apoi se stabileşte o cotă de impozitare pe venituri unică, de 1%, pentru microîntreprinderi, indiferent de numărul lor de salariaţi.

» A fost modificată şi stabilirea impozitului pe venit în cazul banilor obţinuţi prin transferul dreptului de proprietate. „Se introduce un plafon neimpozabil în cazul veniturilor ob­ţinute ca urmare a  transferului dreptului de proprietate şi al dez­mem­brămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra te­re­nurilor de orice fel fără construcţii, în sumă de 450.000 lei. Peste a­ceastă sumă, impozitul se calcu­lează prin aplicarea cotei de 3% la diferenţa dintre valoarea declarată de părţi şi suma neimpozabilă de 450.000 lei”, prevede Ordonanţa de Urgenţă.

» Un alt element de noutate constă în deducerea de la calculul impozi­tu­lui pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor a contravalorii serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament, servicii medicale preplătite pe care furnizorii le oferă în mod direct abonaţilor şi nu prin intermediul asigurătorilor, în afara serviciilor din pachetul de servicii medicale de bază din sistemul de asigurări sociale de sănătate, suportate de angajaţi, pe lângă primele de asigurare voluntară de sănătate (conform Legii nr. 95/2006, republicată), în limita echivalentului în lei al sumei de 400 euro anual.

PROMISIUNI CUPRINSE ÎN PROGRAMUL DE GUVERNARE

» Conturarea României ca statul cu cea mai mică povară fiscală din UE.foto fiscalitate 1

» Codul Economic al României va cuprinde Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic.  Codul Economic va fi dezbătut în trim II din 2017. Dezbaterea parlamentară va avea loc din luna aprilie 2017 şi aprobarea se va face cel mai târziu la 1 iulie 2017.

» România va avea cel mult 50 de taxe.

n De la 1 decembrie 2018 nu va mai exista nici o taxă care să nu poată fi plătită online.

» Rolul consultanţilor fiscali, financiari, experţilor contabili, contabili va creşte semnificativ. Scopul: cetăţeanul sau antreprenorul să nu mai interacţioneze deloc cu instituţiile statului.

» 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă până în 2020.

» Până în 2020, 1 milion de români vor câştiga mai mult de 1.000 de euro pe lună, faţă de 200.000 în prezent.

» Vor rămâne doar contribuţiile pe sănătate şi asigurări sociale datorate de angajat – de la 1 ianuarie 2018.

» Impozitarea suplimentară  a profiturilor obţinute din extracţia de resurse naturale – cu cel puţin 20% – noua Lege a redevenţelor va fi adoptată cel târziu la finalul anului 2017.

» Reducerea impozitului pe venit la 10% de la 1 ianuarie 2018.

» Impozit 0 pe dividende de la 1 ianuarie 2018.

» Impozitarea PFA: 10% impozit pe venit, iar contribuţiile sociale şi de sănătate se vor plăti doar ca per­soană fizică şi nu pe activitatea desfăşurată.

» De la 1 ianuarie 2018, impozitul pe venit va fi vărsat integral la bugetele locale.

» Promovarea transformării internshipurilor în contracte de muncă permanente (contracte pe perioadă nedeterminată). Firmele vor primi din partea statului 1.000 euro per angajat pentru care internshipul se transformă în contract de munca pe perioada nedeterminată (firma trebuie să menţină acel angajat minimum 2 ani).

STUDIU: Oamenii de afaceri estimează că economia va frâna în 2017

După un an 2016 în care consumul a fost principalul motor al creşterii economice de peste 4%, evoluţia economică din 2017 este privită într-o notă pozitivă, însă majoritatea investitorilor rămân destul de rezervaţi. Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 1-30 decembrie 2016, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT sau altele.

Chiar dacă măsurile de relaxare fiscală, de la reducerea TVA la 19% la eliminarea mai multor taxe şi impozite, alături de creşterea salariului minim pe economie de la 1 februarie 2017, ar trebui, teoretic, să stimuleze suplimentar consumul, cei mai mulţi oameni de afaceri au aşteptări moderate privind ritmul de creştere economică.

În total, 53% dintre managerii chestionaţi de KeysFin estimează o creştere a PIB-ului între 4-4,1%, 28% dintre ei văd o evoluţie între 4,2 şi 5%, în timp ce 13% cred că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%. 6% dintre cei chestionaţi au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, sunt prea multe necunoscute în descifrarea evoluţiei economiei din 2017. Temperarea creşterii economice a fost semnalată, de altfel, de ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică. În trimestrul al III-lea, avansul economic s-a temperat la 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după un avans de 6% în trimestrul al doilea. Întrebaţi care sunt principalele provocări ale lui 2017, cei mai mulţi manageri (62%) au estimat o temperare a creşterii consumului, 43% s-au referit la incertitudinile legate de evoluţia economică mondială, 37% s-au referit la posibilele măsuri fiscale, iar 24% au indicat o potenţială creştere a inflaţiei. Investitorii au mai trecut la acest capitol, printre altele, evoluţia principalelor valute şi blocajul financiar persistent. (news.ro)