Numarul 23 Profil Promo

Generaţia fără job – şomajul tinerilor, la cote alarmante

unemployment
Adaugat de iasul

Problematica inserţiei tinerilor pe piaţa forţei de muncă este foarte importantă în contextul economic actual. Tranziţia tinerilor din postura de absolvenţi la cea de angajaţi a devenit complexă, prelungirea intervalului de timp în care se pot angaja depinzând în mare măsură de calităţile şi abilităţile individuale. Este cunoscut faptul că tinerii reprezintă o resursă excepţională pentru dezvoltarea societăţii, însă acest potenţial poate fi exploatat la maximum doar dacă piaţa forţei de muncă este eficientă. Astfel, angajabilitatea tinerilor este influenţată de cele mai multe ori de o serie de factori precum evoluţiile economice şi tehnologice, prelungirea perioadei de studii, creşterea mobilităţii forţei de muncă, dar nu în cele din urmă statutul socio-economic al absolvenţilor.

Andrei Saucă

O parte dintre tinerii din România, dar şi din celelalte statele membre ale Uniunii Europene, întâmpină probleme în perioada de tranziție de la terminarea școlii la inserția lor profesională pe piața muncii. Aceștia sunt incerţi la finalizarea studiilor, deoarece sistemele de educație nu reușesc să asigure o corelare optimă între oferta de educație și formare și cererea de competențe din piața muncii.

La nivelul Uniunii Europene, prin evaluarea gradului de inserţie a tinerilor este reflectat gradul de concordanţă între cererea şi oferta existentă la un moment dat pe piaţa muncii, dar şi eficacitatea sistemului educaţional de a pregăti viitori profesionişti în domeniile pe care le absolvă. În acest sens, „Ga­ranția pentru tineret” este una dintre cele mai importante ini­ți­a­ti­ve adoptate de UE pentru a facilita această tranziţie, angajamentul constând în faptul că statele mem­bre ar trebui să se asigure că toți tinerii sub 25 de ani primesc o ofertă de angajare, de continuare a studiilor, de realizare a unui stagiu de ucenicie, în termen de patru luni de la data la care nu își mai continuă studiile sau de la intrarea în șomaj.

Paradoxal, statul român începe să se gândească la această problemă

În România, şomajul în rândul tinerilor, precum şi pregătirea neadecvată constituie un impediment cu implicaţii importante la nivelul întregii societăţi, de aceea sprijinirea tranziţiei de la şcoală la muncă trebuie să devină o prioritate. Studii recente au arătat că nu există o legătură reală între creșterea cunoștințelor profesionale ale absolvenților și schimbările semnificative observate pe piața muncii. Tot mai multe voci din cadrul mediului de afaceri susţin că o parte a absolvenților nu sunt adecvat pregătiți pentru lucrul în economia reală, de multe ori calificarea producându-se la locul de muncă. O explicaţie la aceste semnale trase de antreprenori ar putea consta în faptul că doar 35% dintre absolvenţii de facultate lucrează în domeniul pentru care se pregătesc la cinci ani de la absolvire (potrivit unui studiului realizat de Curtea de Conturi cu date de la Institutul Naţional de Statistică).
În scopul sprijinirii acestei tranziţii, în România au fost adoptate o serie de legi ce vizează acest proces, Legea 258/2007 privind practica elevilor si studenţilor fiind aplicată începând cu semestrul al II-lea al anului universitar 2007-2008. De asemenea Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România recunoaşte valoarea socială şi profesională a acestor activităţi.

De curând, Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică Legea Internshipului, care va reglementa condiţiile ce trebuie îndeplinite de angajator pentru a putea primi un tânăr în practică, soluţie menită să vină în întâmpinarea consolidării cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor profesionale în concordanţă cu realitatea economică.

Deloc de neglijat nu sunt nici stimulentele financiare primite de companii dacă angajează tineri absolvenţi, astfel, pentru fiecare tânăr aflat la primul loc de muncă, firma primind o subvenție lunară de 900 de lei. Această subvenţie se acordă pentru o perioadă de 12 luni, iar condiția de bază este ca absolvenții să fie angajați pe durată nedeterminată. Un alt stimulent de care pot beneficia companiile care încadrează în muncă elevi şi studenți, doar în perioada va­canțelor școlare, constă într-o subvenţie în valoare de 250 de lei.

Toate aceste acţiuni vin să încurajeze tranziţia către piaţa muncii, însă, dincolo de aceste aspecte, perspectivele profesionale și calitatea integrării absolvenților în câmpul muncii se referă în principal la sistemul financiar versus sistemului educațional al unei țări.

Cu toate acestea, sistemul educațional constituie cel mai important factor pentru tranziția studenților la piața forței de muncă. O serie de măsuri concrete fiind necesare pentru abordarea procesului. În același timp, este nevoie de inovație pentru reformarea sistemului de educație și pregătire profesională, pentru a oferi tinerilor sprijin în alegerea carierei, precum şi o calificare adaptată la cerinţele pieţei, atunci când finalizează studiile.

andrei sauca

 

 

Andrei Saucă, economist în cadrul AVISSO