Focus Numarul 22

Incertitudine la vârf privind fiscalitatea în 2018

incertitudine

Într-o ediție anterioară făceam referire la o propunere legislativă ce ar permite fir­melor să distribuie dividende trimestrial în baza balanței contabile până la jumătatea profitului net obținut. În prezent, di­vi­den­dele se pot distribui în anul următor realizării profitului, după aprobarea si­tu­ațiilor situațiilor financiare. 

Ioan Doboş

Această propunere legislativă a fost amendată în Comisia Economică a Senatului. Principalele modificări aduse de comisia în cauză sunt:

– societățile pot distribui dividende în cursul exercițiului financiar până la 100% din profitul contabil net realizat trimestrial, din care se scad orice pierderi reportate și sume depuse în rezervele statutare sau legale, pe baza balanței trimestriale;

– sumele distribuite sub formă de dividende care provin din e­xer­cițiile financiare anterioare anului 2016 nu vor intra sub incidența art. 4 alin. 4 din Legea nr. 70/2015, articol care în prezent limitează acest tip de plăți, și nu numai, la 10.000 lei pe zi/persoană.

O altă noutate legislativă este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.22/2016 pentru modificarea Ordonanţei de uregenţă a Guvernului nr.77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată, care a fost promulgat pe 29.06.2017. Acest act normativ stabilește obligativitatea intocmirii și transmiterii către Institutul Național de Statistică a unei evidenţe a obligaţiilor de plată şi a creanţelor, pe termene scadente, către orice creditor, respectiv de la orice debitor. Nerespectarea acestor prevederi atrage după sine amenzi de la 500 lei până la 5.000 lei. În forma sa inițială, textul de lege stabilea această o­bli­gație pentru toate persoanele juridice, indiferent de forma de organizare și tipul de proprietate. Noutatea constă în faptul că această obligație revine doar persoaneler juridice cu capital integral/ majoritar/ minoritar de stat.

O altă propunere legislativă pen­tru modificarea şi completarea legii 227/2015 privind Codul Fiscal face referire la „agenții economici care se încadrează pentru pla­­ta impozitului pe profit de 1% din cifra de afaceri”, aceștia având posibilitatea de a opta pentru o evidență contabilă simplificată. Pe lângă exprimarea deficitară „impozit pe profit de 1% din cifra de afaceri”, în propunerea legislativă și expunerea de motive la ini­ți­a­ti­vă nu se regăsesc detalii referitoare la evidența contabilă simplificată.

De asemenea, sunt propuneri în programul de guvernare care încă nu au fost transpuse în propuneri legislative, după cum urmează:

– micșorarea cotei de TVA, de la 19% (cota actuală) la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019;

– extinderea cotei de 5% de TVA pentru vânzarea de locuințe cu o suprafață mai mică de 120 de mp;

– păstrarea a cel mult 40 de taxe fiscale și nefiscale pentru firme;

– introducerea unui nou sistem de impozitare pentru firme, pe cifra de afaceri, din 2018, sistem care ar urma să înlocuiască impozitul pe profit (o măsură dur criticată de întreg mediul economic, în legătură cu care atât prim-ministrul Mihai Tudose, cât şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, declară că nu va intra în vigoare decât după simulări realizate de Ministerul de Finanţe şi doar dacă nu va crea probleme majore în economie);

– eliminarea a patru din cele șa­se contribuții plătite astăzi și păstrarea doar a contribuției de asigurări sociale (CAS) și a celei de asigurări sociale de sănătate (CASS). Plata acestora către stat va rămâne în sarcina angajatorului, urmând să se modifice, până la finele anului în curs, baza de calcul a salariului brut prin creșterea acestuia cu 22,75%;

– creșterea anuală a salariului minim, care va ajunge la:
» 2.000 lei în 2018 și 2.300 lei pentru cei cu studii superioare;
» 2.200 lei în 2019 și 2.640 lei pentru cei cu studii superioare;
» 2.400 lei în 2020 și 3.000 lei pentru cei cu studii superioare;

De asemenea, începând cu 2018 medicii vor fi scutiți de plata impozitului pentru veniturile salariale, iar activitățile independente vor fi impozitate cu 10% față de 16% cota actuală. Tot în sfera TVA, începând cu 1 septembrie 2017, pentru persoanele înregistrate în scopuri de TVA, s-ar putea introduce un mecanism îmbunatățit de colectare a taxei (split payment), acest model fiind utilizat deja în Italia. Pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor propuse în planul de guvernare sunt, cel puțin, bariere impuse de legislația europeană, respectiv impozitele pe cifra de afaceri, altul decât taxa pe valoarea adă­u­ga­tă, nu sunt permise de Directiva 77/388 /CEE a Consiliului Uniunii Europene privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afa­ceri – sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată, existând o derogare doar pentru întreprinderile mici.

Ioan Dobos-crop

Ioan Doboş, economist în cadrul AVISSO

Despre autor

iasul