Dosar Promo

Investim în România: cele mai importante declarații și idei de la Summit-ul RePatriot 2017

site-post-SR-1024x517

Investim în România: cele mai importante declarații și idei de la Summit-ul RePatriot 2017

Principalele idei exprimate în cadrul RePatriot Business Summit- Investim în România 2017 au transmis optimism din partea investitorilor români de peste hotare și, în același timp, sfaturi utile și consiliere din partea antreprenorilor din țară. Evenimentul a propus investitorilor patru zile de dezbateri şi workshop-uri la Bucureşti și în Poiana Braşov. A doua ediţie a Summit-ului RePatriot, a fost mai puţin formală decât la lansare, în 2016, marcată de pragmatism, vizând investiţii concrete care pot fi realizate în ecosistemul economic românesc. Dincolo de investiţii financiare, România are nevoie de expertiza dobândită de românii de succes din afara graniţelor şi de mentalitatea deschisă a acestora pentru a transforma întreg mediul de business autohton. Programul Summit-ului poate fi văzut aici.

În 2018, Summit-ul RePatriot va avea loc la Alba Iulia şi va cunoaşte cea mai mare amploare a sa de până acum, în contextul sărbătoririi Centenarului României moderne.

Aproximativ 300 de antreprenori români din Diaspora și din țară au interacționat timp de 4 zile, invitati de liderii RePatriot, proiect iniţiat de Fundaţia Romanian Business Leaders. În vreme ce accentul a fost pus pe oportunităţile de investiţii oferite de România, participanţii din străinătate (în majoritatea lor din Europa, dar şi din Statele Unite ale Americii şi Canada) au vorbit deschis despre principalele temeri pe care le au în legătură cu revenirea în ţară alături de întreaga familie.

„Vă adresăm direct mesajul de a vă alătura echipei extinse a RePatriot, dorim să mărim echipa pentru ca mişcarea noastră să aibă un impact real, avem nevoie să ne folosim toate resursele noastre pentru a construi împreună România. Diaspora reprezintă cea mai mare bogăţie pe care o avem, ea trebuie pusă în valoare. Un val de antreprenori români din străinătate care să vină şi să investească ar produce suficientă plusvaloare încât să producem resursele necesare pentru a avea un sistem de educaţie şi unul de sănătate competitive“, spune Marius Bostan, iniţiatorul proiectului RePatriot.

DSC_4210

De asemenea, Felix Pătrăşcanu, CEO Fan Courier şi liderul RePatriot crede că românii invitaţi să se repatrieze prin antreprenoriat „trebuie să ştie situaţia exactă din ţară. Meritaţi să fim transparenţi cu tot ceea ce se întâmplă în economie şi societate. În România nu curge lapte şi miere, dar ţara are nevoie ca voi să investiţi şi încercăm să vă convingem să merită!“.

Sandra Pralong, consilier de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţia cu Românii din afara Graniţelor, în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, a transmis următorul mesaj: „S-a dus vremea contemplării! Cu ocazia Centenarului României, pe lângă omagiul adus trecutului, trebuie să ne uităm la următorii 100 ani şi să ne întrebăm ce ţară vom lăsa noi moştenire. Spiritul dumneavoastră de inovare, de sacrificiu sunt necesare ţării. Împreună vom reuşi, cu siguranţă, să construim un stat garant al legilor, al predictibilităţii. Avem nevoie să construiţi împreună cu noi în România pentru a face posibilă dezvoltarea!“.

„Când antreprenorii sunt puşi la treabă, se realizează proiecte extraordinare, precum RePatriot în cadrul Romanian Business Leaders“, le-a spus participanţilor la Summit Gabriel Iștoc, antreprenor, fondator B-Team Consulting. „Am rămas în România, vreau să fac business aici! În majoritatea timpului vorbim despre românii pe care ni-i dorim să revină acasă ca antreprenori, dar pe măsură ce mesajul RePatriot a atins comunităţi tot mai largi de români din Diaspora, ne-am dat seama că trebuie să îi ajutăm să revină şi în calitate de angajaţi. Este motivul pentru care am iniţiat RePatriot Jobs, ţinând cont şi de faptul că România se confruntă în acest moment cu un deficit de forţă de muncă, în vreme ce foarte multe sectoare economice au început să ofere salarii competitive cu restul Europei”, le-a spus participanţilor la Summit Gabriel Iștoc, antreprenor, fondator B-Team Consulting, în cadrul prezentării proiectului RePatriot Jobs.

Felix Tătaru, președinte IAA World Wide, a susţinut o prezentare a rezultatelor proiectului RePatriot de la lansare şi până astăzi. Acesta a explicat, pe scurt, care sunt lucrurile pe care România este datoare să le facă pentru Diaspora pentru ca repatrierea să fie una simplă. Între aspectele sesizate, s-au numărat: simplificarea şi reducerea birocraţiei, continuarea luptei împotriva corupţiei, acordarea de stimulente pentru relocare, de finanţări pentru start-up-uri (pe modele deja de succes şi testate în ţări precum Irlanda de Nord sau India), acces facil la vot prin vot electronic, promovarea ofertei de job-uri din ţară (proiect asumat de RePatriot Jobs), precum şi oferirea de oportunităţi de afaceri.

DSC_3552

Ilinca Păun, CEO Colliers, a dat asigurări că România nu va trece printr-o nouă bulă imobiliară, precum cea din timpul crizei recente (2007-2010), iar oportunităţile în real estate sunt tot mai mari, atât timp cât sunt observate cu atenţie trendurile şi nişele care pot fi exploatate cu mare succes. „Zona rezidenţială de lux are o tot mai mare cerere în România. De asemenea, ducem lipsă de spaţii logistice, cererile sunt mari de spaţii din partea companiilor de e-commerce sau de outsourcing“Elias Wexler, CEO DeltrexUSA, un român plecat din ţară în 1965: „sunt aici pentru a vă spune să veniţi în SUA, să luaţi companii mici şi medii şi să le aduceţi aici, în România, căci nu vor veni singure! Ele se concentrează, aşa cum este firesc, spre deosebire de companiile mari, pe uriaşa piaţă locală, una care, de multe ori, le este suficientă la nivelul lor de business“.

DSC_3824

Hildegard Brandl, managing partner Unith2b Arhitecture și unul din liderii RePatriot, ea însăşi un exemplu foarte cunoscut de repatriere prin antreprenoriat, a arătat în cadrul Panelului „Investim în producție, logistică și real-estate!“ că România reprezintă o mare oportunitate din punctul de vedere al costului pentru un metru pătrat construit, în jurul a 300-350 euro, faţă de peste 1000 de euro în Vestul Europei. „Avem zone întregi în care competiţia nu se manifestă, există nişe deloc acoperite. Veţi pleca de la şanse pe care nicăieri în altă parte a Europei nu le veţi mai găsi“. Pe de altă parte, Marius Ștefan, Manging Partner Autonom, cel mai mare business de rent-a-car din România, consideră că tocmai faptul că România nu este „o ţară ca afară“ l-a ajutat să îşi construiască afacerea la o scară atât de mare. În vreme ce a constatat că marea parte a românilor din Diaspora îşi creează imaginea despre ţară prin prisma ştirilor pe care le accesează, a ţinut să atragă atenţia asupra faptului că impredictibilitatea poate avea şi efecte benefice asupra vigilenţei de care trebuie să dea dovadă antreprenorul în ecosistemul naţional: „aşa rămânem în formă, cu toate lucrurile acestea care vin mereu spre noi, în avalanşă. Problemele din România sunt oportunităţi, oriunde privesc în România văd probleme care pot fi rezolvate şi idei pe business“.

Florin Furdui, Country Manager Portland Trust, a susţinut în faţa participanţilor la RePatriot Business Summit o prezentare a proiectului Heritage Houses, ca exemplu de oportunitate de afacere prin valorificarea patrimoniului imobiliar din satele româneşti. Heritage Houses presupune trei paşi esenţiali: achiziţionarea de case cu valoare de patrimoniu (nu neapărat listate ca atare de către Institutul Naţional al Patrimoniului), renovarea acestora şi valorificarea – fie prin vânzare, fie prin includerea într-un fond de închiriere tip time sharing sau chiar pe noapte de cazare. „Dorim să ne organizăm instituţional, să asigurăm un management profesionist proiectului şi să atragem suficient capital pentru a porni ca business proiectul nostru“.

Cel de-al treilea panel,  Investim în turism, servicii și agribusiness!“ a fost moderat de Dragoș Anastasiu, Președinte Eurolines și unul din liderii RePatriot. Răzvan Pascu,  consultant turism și investiții, fondator Travel Focus consideră că piaţa de turism din România trebuie privită cu realism, iar oportunităţile fructificate în consecinţă cu acesta. „România nu este nici cea mai frumoasă ţară din lume şi nici cea mai ospitalieră, să renunţăm la naţionalismul nostru ultraș. Aceasta nu înseamnă că nu suntem conştienţi de cât de jos suntem şi de potenţialul uriaş de creştere pe cale de consecinţă. Avem multe locuri, dar puţine poveşti, profesioniştii în marketing ar putea face minuni şi contribui enorm la dezvoltarea turismului. Bulgaria are 9 milioane de turişti anual, este vizitată de un număr de turişti mai mare decât numărul total al locuitorilor, în vreme ce România are în jur de 3 milioane de turişti anual. Din fericire, există multe veşti bune, românii nu se mai feresc să îşi facă vacanţa în ţară, apar tot mai multe locaţii exclusiviste“. Din punctul de vedere al consultantului în turism, oportunităţile sunt nenumărate în următoarele segmente: agenţii online sau de nişă, agenţii de incoming, tururi şi circuite personalizate, turism viticol, crearea de aplicaţii IT pentru industria de turism, locaţii noi de cazare şi evenimente valorificând vechi conace etc.

DSC_4133

22218614_1832687893412452_1185153547365810056_o

La rândul său, Dragoş Anastasiu a oferit o veste bună românilor din Diaspora care ar viza investiţii în turism, arătând că proiectul Legii parteneriatului public-privat a ajuns, după mai bine de 20 de ani de la primele discuţii pe această temă, într-o formă care să răspundă şi nevoilor din industria ospitalităţii, Odată intrată în vigoare această lege, prin aportul capitalului privat, vor putea fi valorificate şi introduse în circuitul economic proprietăţi ale statului care, în prezent, se degradează şi nu produc plusvaloare, exemplul Hotelului Triumf de pe Bulevadrul Kisellef al Capitalei fiind ilustrativ pentru această realitate.

Ultima dezbatere găzduită de Palatul Bragadiru pe 5 octombrie, moderată de Marius Bostan, s-a concentrat pe investiţiile în hi-tech, atrăgând şi cel mai mare număr de speakeri, care au creionat imaginea industriei IT&C din România, de la privirea de ansamblu și până la cazuri foarte concrete de investiţii. Panelul a fost urmat de o sesiune de pitching pentru start-up-uri româneşti, cu scopul de a ilustra creativitatea şi determinarea programatorilor-antreprenori de la noi.

Viorel Udma,  Accendo, a oferit o panoramă în cifre a domeniului, acesta poziţionându-se ca fiind cel mai competitiv raportat la alte ramuri economice şi care a înregistrat exit-uri spectaculoase (doar potrivit cifrelor publice, în 2017, cifrate la 72 de milioane de euro). Nicolae Rațiu, preşedinte al „Fundaţiei Raţiu“, ambasator RePatriot, a prezentat una dintre cele mai recente investiţii ale sale în România: EuRO Data Park, un proiect strategic necesar României pentru minimizarea concentrării riscurilor, dezvoltarea sectorului IT&C și poziționarea țării ca o posibilă Elveție a datelor.

Timp de trei zile, lucrările RePatriot Business Summit a continuat la Grand Hotel Teleferic din Poiana Braşov cu o serie de workshop-uri menite să stabilească proiectele şi direcţiile de acţiune pentru următorul an. Întâlnirile au fost foarte utile şi pentru aprofundarea relaţiilor dintre participanţii la Summit, care au putut interacţiona într-un cadru informal şi stabili viitoare colaborări. „Nu este suficient mesajul, el trebuie exemplificat prin poveştile dumneavoastră de succes pe care dorim să le facem cunoscute în Diaspora, dar şi aici, acasă. Dorim să vă asumaţi în mod instituţional proiectul RePatriot, să catalizăm investiții profitabile, transfer de tehnologie, să dezvoltăm turismul și chiar să deschidem filiale în ţările din care proveniţi, care să asigure o legătură cât mai bună cu oportunitățile de acasă“, le-a transmis participanţilor Marius Bostan, inițiatorul RePatriot. De asemenea, în urma workshop-urilor au fost prezentate şi asumate proiectele care vor fi dezvoltate în perioada următoare la iniţiativa antreprenorilor români din Diaspora şi din ţară.

DSC_4385

În prezentările lor, românii din afara graniţelor s-au arătat interesaţi să investească şi chiar să se repatrieze alături de familiile lor în ţară. Nu au negat oportunităţile, însă au arătat că se confruntă cu câteva bariere pe care nu le văd rezolvabile pe termen foarte scurt: mentalitatea românilor, şi în special mentalitatea angajaţilor cu care ar urma să lucreze (criza forţei de muncă şi absenţa unor abilităţi aprofundate din parte celei prezente – de la carenţe profesionale la carenţe de educaţie şi limbaj folosit), neîncrederea în sistemele educaţional şi sanitar din România. Acestora li se adaugă celelalte elemente dezbătute şi în timpul Summit-ului din 5 octombrie: impredictibilitatea legislativă, semnele de întrebare privind determinarea în lupta împotriva corupţiei, lipsa totală de încredere faţă de clasa politică, birocraţia sistemului public, lipsa infrastructurii rutiere.

Fiecare participant a recunoscut că preferă o formulă pragmatică de patriotism, iar în cazul în care nu vizează repatrierea, contribuie prin recomandarea României ca destinaţie turistică prietenilor şi partenerilor de afaceri din ţările de adopţie, consumă produsele româneşti pe care le pot găsi în străinătate și angajează români.

Majoritatea ramurilor economice sunt acoperite în activitatea antreprenorială a participanţilor din Diaspora: servicii, industrie, turism, construcţii. Câteva exemple:

»Valentin Făgărăşian locuieşte de 25 de ani în Italia şi deţine o firmă de construcţii cu peste 20 de angajaţi, cu toţii români. Legătura sa cu ţara este permanentă, procesul de recrutare de forţă de muncă din România fiind unul continuu.

» Lucian Rotar trăieşte de 25 de ani la Paris şi este investitor în IT, telecomunicaţii. Are în România investiţii în imobiliare, viticultură, aplicaţii IT.

» Dea Wilson a plecat acum 20 de ani din România şi are afaceri în Silicon Valley. Ori de câte ori are ocazia, recrutează programatori din ţară, intermediază legături între business-uri IT din România şi din Statele Unite ale Americii.

» Georgeta Argeşanu a plecat în 2004 din România şi îşi împarte viaţa între Lyon şi Paris, sprijinind în calitate de consultant firmele româneşti care doresc să se extindă în Franţa şi firmelor franceze care doresc să deschidă filiale în România. Organizează misiuni economice internaţionale la Bucureşti şi lucrează la o aplicaţie care să conecteze profesional românii din străinătate.

» Daniela Răileanu a revenit în România după 17 ani trăiţi în Marea Britanie. A cumpărat o pensiune în satul Peştera, judeţul Braşov, pe care a transformat-o în centru de wellness. Majoritatea clienţilor sunt străini.

Participanții ediției a doua a Summit-ului RePatriot se pot vedea aici.

DSC_3625

Dragoş Anastasiu, unul dintre liderii RePatriot, le-a explicat participanţilor mecanismul de funcţionare a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României. „Sigur, eforturile sunt imense faţă de realizări, se acumulează şi multă frustrare, dar cred că avem o şansă! Nu trebuie să credeţi că nu ducem zi de zi o luptă pentru a face autorităţile să înţeleagă doleanţele mediului de afaceri, eu însumi sunt, prin funcţia de preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Germană membru în conducerea Coaliţiei, conduc mai multe task force-uri. Prin Romanian Business Leaders, care e membru al organizaţiei, prin camerele de comerţ bilaterale sau oricare alt membru puteţi lua parte în mod direct la dialogul cu autorităţile, puteţi face propuneri şi participa la discuţii. Nu mai putem să aşteptăm ca lucrurile să se rezolve de undeva de sus. Fiecare dintre cei de aici poate face diferenţa inclusiv prin participarea la grupurile de lucru din Coaliţia pentru Dezvoltarea României!“.

Dragoş Anastasiu a mai propus sindicalizarea micilor agenţii de turism deţinute de români în străinătate, dar şi a freelancerilor, cu scopul de a elabora strategii şi campanii de marketing şi promovare coerente şi de a oferi turiştilor din ţările de provenienţă sejururi de foarte bună calitate în România.

Câteva din proiectele deja anunţate şi care vor fi dezvoltate în următorul an:

»  Organizarea RePatriot Summit 2018 la Alba Iulia, 3-7 octombrie 2018;

»  Organizarea de conferinţe și misiuni economice RePatriot în comunităţile importante de români din Diaspora, precum şi în ţară;

»  Continuare parteneriatelor cu autoritățile locale și organizarea Zilelor Diasporei în cel puțin 100 de comunităţi din România, în luna august 2018;

»   RePatriot Turism;

»  RePatriot Jobs (platformă destinată românilor din Diaspora în căutarea unui loc de muncă în România);

»  RePatriot Medical;

»  Proiect special USA-România;

»   Misiune RePatriot în Silicon Valley, februarie 2018, ediția a-II-a și extindere Tech Angels;

»   Top 100 români din Diaspora;

»   Dezvoltarea aplicaţiei RePatriot, lansată la Summit-ul de anul acesta ca aplicaţie de networking;

»   RePatriot Youth;

»   Capitalizarea și operaţionalizarea proiectului Heritage Houses.

 

IMG_2141

 

Prezentările speakerilor Summit-ului și studiul diaspora se pot vedea aici.

Summit-ul de la București a fost transmis live. Puteți vedea înregistrările mai jos și pozele în pagina noastră de facebook, aici.

Despre autor

George Onofrei