Dosar Nr. 8 Dosar Numarul 8

Nu e normal ca instituţiile de stat să organizeze evenimente gratuite cu artişti a căror cotă trece de zeci de mii de euro

Dragos Basca_Credits Miluta Flueras

Interviu cu  Dragoş Bâscă, fondator „Twin Arts“:

Twin Arts a plecat ca o iniţiativă locală, apoi a migrat spre Bu­cu­reşti, propunând publicului spectacole de mare amploare. Care au fost motivele pentru care aţi plecat din Iaşi?

După 6 ani de activitate în Iaşi am plecat spre Bucureşti pentru că trebuia să ne dezvoltăm. Trebuia să învăţăm, să îndrăznim să facem evenimente un pic mai mari şi să lucrăm cu artişti importanţi în toată lumea, nu doar în România. Iaşul nu era, şi nu este nici acum, o piaţă pentru ce facem noi. Aici co­n­tinuăm să învăţăm şi să lucrăm într-o piaţă mult mai competitivă.

Cât de importantă este atragerea unor sponsori care să asigure o „subvenţie” a biletului?

În general, biletul este arareori suficient pentru a susţine un eveniment şi e nevoie de multă creativitate, fler şi şansă pentru a reuşi să aduci un eveniment pe break-even sau pe profit. La Bucureşti situaţia este diferită de restul ţării şi merită o analiză separată. Aici eveni­men­tele vând mai multe bilete şi la preţuri mai mari faţă de restul ţării, ceea ce e absolut normal având în vedere numărul de locuitori şi veniturile lor. Cu toate acestea, a atrage sponsori cărora să le poţi oferi ceva valoros în schimb este o muncă permanentă şi absolut necesară.

În măsura în care finanţează evenimente culturale, autorităţile locale pot solicita ca intrarea la acestea să fie liberă. Cât de mult „perturbă” o piaţă normală de evenimente concertele gratuite?

Cred că autorităţile ar trebui să înţeleagă că organizatorii de evenimente nu pot să presteze pro bono, oricât de ataşaţi ar fi de comunităţile pentru care lucrează proiecte. E un volum de muncă uriaş, şi oamenii care ştiu să facă asta bine sunt extrem de puţini, de ordinul zecilor, poate sutelor, în toată ţara. Ghidurile de finanţare mi se par un pic prohibitive în condiţiile în care dacă primeşti finanţare nu ai voie să vinzi bilete, iar multe cheltuieli nu se pot deduce. A obţine profit în loc să fie un deziderat legitim a ajuns un fel de sperietoare. În mod normal, organizatorii ar trebui să poată să  reinvestească pro­fitul în ediţiile următoare ale evenimentului. Nu mai vorbesc de faptul că, uneori şi cu finanţare şi cu bilete vândute, un eveniment poate ieşi pe zero, sau minus, deci vânzarea de bilete nu înseamnă automat profit. E natural să existe şi un anumit tip de evenimente gratuite pe care primăriile pot şi trebuie să le susţină. Nu e însă normal ca instituţiile de stat să concureze companiile private şi să organizeze evenimente gratuite cu artişti a căror cotă trece de zeci de mii de euro. Asta afectează toată piaţa.

Cum ar putea funcţiona mai bine legătura dintre companiile private şi organizatorii de evenimente? Cum ar putea cele două părţi să ajungă la „deal”-uri mai bune, iar companiile să poată calcula mai simplu acel „return on investment” (ROI)?

Cred că e important ca un organizator să aibă o propunere valoroasă pentru o  companie în a cărei stra­tegie de marketing intră cultura. Sunt companii care investesc în sport, în educaţie, în sănătate etc. E important să te documentezi un pic înainte şi să nu iroseşti timpul nimănui. Să nu crezi că dacă aduci un artist interesant e suficient, trebuie să şi să pregăteşti puţin terenul, astfel încât brandul care va investi să comunice cât mai bine cu publicul pe care tu îl aduci la eveniment. Dacă aşteptările sunt realiste de ambele părţi, atunci nu calcularea ROI-ului va fi o problemă.

Care ar fi mixul ideal de fonduri publice şi private în finanţarea unui eveniment?

Probabil că nu există un mix ideal. Organizatorul trebuie să facă toate eforturile ca un eveniment să devină fezabil şi asta înseamnă fonduri proprii, sponsorizări, vânzare de bilete şi fonduri publice. O companie profesionistă care îşi asumă riscuri financiare şi de imagine va încerca să fie eficientă şi transparentă atât în relaţia cu finanţatorii, cât şi în relaţia cu publicul, ceea ce e foarte bine.

Ce rol au autorităţile locale în susţinerea unui eveniment? Ar trebui să fie aceasta doar simbolică, de imagine, ori este necesară şi cofinanţarea? Şi în ce termeni?

În primul rând, ar trebui făcută o departajare între evenimentele pur comerciale şi cele cu un caracter socio-cultural. Dacă vrei să organizezi un eveniment comercial cu zero impact în comunitate, e greu de înţeles de ce ai primi finanţări publice. Aici girul simbolic al Primăriei probabil că e de ajuns. Dacă însă vorbim de evenimente culturale coerente care s-au dovedit a fi sustenabile, care au un impact în oraş şi care au potenţial de creştere, atunci da, finanţarea e necesară. E una să organizezi un festival de muzică de cameră, de rock sau jazz şi alta să faci concerte cu one hit wonders din anii ’90.