Invitaţii IAŞUL ÎN AFACERI Promo

Opinie. România cu mai multe viteze. Care este scenariul pentru un viitor al şanselor economice egale?

Mirabela Miron AVISSO
Adaugat de iasul

Suntem într-un moment în care se vorbeşte din nou despre autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, am avut un protest inedit al societăţii civile, iar ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, anunţă că va veni la Iaşi în câteva zile pentru a lansa (sau doar a ne face un anunţ că urmează) procedurile în vederea scoaterii la licitaţie a primului tronson. În mod evident, orice anunţ ar face ministru Cuc, de aici şi până la punctul în care vom vedea prima cupă de pământ săpată va mai trece mult timp. Să sperăm doar că nu asistăm la încă un moment în care se urmăreşte doar schimbarea subiectului printr-o acţiune de imagine!

Mirabela Miron

Subiectul autostrăzii, vital pentru regiune, ne aduce permanent în punctul în care ne întrebăm care sunt acele instrumente care, aplicate ca la manual, ar putea scoate economia Moldovei din eterna coadă a clasamentului naţional. Aşa cum există pungile de sărăcie din Moldova, există şi pungile de prosperitate. Oricât am fi de critici, Iaşul însuşi a înregistrat în ultimul deceniu progrese vizibile şi, cu toate minusurile încă existente, are şansa sa de a intra în clubul oraşelor prospere ale României. Nu o va putea face însă de unul singur, oraşele din regiune nu mai pot continua să „alerge“ fiecare pe culoarul său, ingorând adevărul că prosperitatea nu se poate obţine insular. Şi ne putem întoarce la nevoia de a avea o autostradă: construcţia acesteia va asigura dezvoltare regională, ea nu se face pentru ieşeni, păşcăneni, romaşcani, ci şi pentru nemţeni, băcăuani, suceveni ş.a.m.d. Avem nevoie de toate proiectele de infrastructură enunţate, nu doar de unul sau altul: şi de autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, şi de autostrada Bacău-Braşov, şi de o cale ferată rapidă între Iaşi şi Bucureşti. şi de terminal cargo la Aeroportul Internaţional Iaşi, şi de un nou terminal de pasageri pentru aerogara ieşeană etc.!

Nu doar lipsa infrastructurii opreşte Moldova să se dezvolte (deşi este, poate, cea mai dureroasă problemă atunci când vorbim despre investitori în unităţi mari de producţie, cei pentru care a transporta marfă în cel puţin 12 ore de la Est la Vest se traduce printr-un cost pe care nu şi-l permit atunci când elaborează un plan de afaceri), ci şi lipsa unei strategii de promovare.

Care sunt interesele regionale pe care le-au identificat judeţele din regiunea de Nord-Est? În ce constă cooperarea noastră? Care sunt priorităţile, care sunt, în afara infrastructurii, subiectele pentru care trebuie să presăm la Bucureşti? Ce mare proiect şi-au propus în comun administraţiile din, să zicem, Iaşi, Bacău, Suceava şi Botoşani? A depune proiecte pentru reabilitarea unor drumuri care comunică la nivel interjudeţean este mult, mult prea puţin!

Nu în ultimul rând, problema este şi una de mentalitate. Succesul unui oraş se măsoară şi în numărul de locuitori noi pe care îi atrage. Forţa de atracţie se manifestă prin puterea economică, dar şi printr-un foarte bun PR. Din păcate, despre Iaşi, ca să luăm acest exemplu, se vorbeşte foarte puţin la nivelul ţării. Nici măcar reuşitele notabile recente nu sunt un subiect la modă în discursul naţional, sunt rare ocaziile în care despre Iaşi şi Moldova se vorbeşte la superlativ. Un prieten îmi spunea, glumind, că jumătate din succesul Clujului este PR, că nu trebuie să îşi imagineze nimeni că au fost eradicate toate problemele şi se trăieşte un vis de frumos de atunci. Doar că, de la administraţie şi până la mediul de afaceri, toată lumea are un interes direct în a promova oraşul, în a predica prosperitatea şi cosmopolitismul pentru a face prozeliţi. Aşa cum am văzut pe Facebook bucureşteni anunţând fericiţi că „au scăpat“ din irespirabilul Bucureşti pentru a trăi mai bine la Cluj, aş vrea să văd, într-o zi nu foarte îndepărtată, şi bucureşteni sau clujeni mândri că au făcut alegerea de a se muta la Iaşi!

Într-un stat centralizat precum al nostru, în care şi bogăţia este centralizată şi care favorizează investiţiile în aceleaşi locuri în care deja s-au produs multe dintre acestea, şansele nu sunt egale. Trăim, din păcate, în mai multe Românii, şi e o constatare tristă acum, în preajma Centenarului Marii Uniri. Până la Europa cu mai multe viteze, putem teoretiza România cu mai multe viteze!


Mirabela Miron 2_2Mirabela Miron este antreprenor, expert contabil şi auditor financiar, fondatoarea grupului de firme AVISSO, care oferă servicii de consultanţă în afaceri unui număr de peste 300 de companii.

Este o promotoare ferventă a dezvoltării economice a Iaşiului şi a regiunii Moldovei. S-a dedicat ca voluntar, dar şi finanţator, cauzelor de responsabilitate socială.

Membră a Romanian Business Leaders, preşedintă a Asociaţiei O şansă pentru fiecare, prin intermediul căreia a iniţiat RestartHome, inspirat din activitatea proiectului RePatriot, din echipa căruia, de asemenea, face parte. În calitate de antreprenor, înţelege să fie permanent implicată în problemele comunităţii şi un observator atent al fenomenelor macroeconomice. Cu toate acestea, nu a părăsit niciodată pasiunea pentru fiscalitate, domeniu în care continuă să ofere consultanţă partenerilor de afaceri, dar şi la solicitarea mass media şi în cadrul evenimentelor de profil.