Dosar Dosar Nr. 12 Numarul 12

Prin IT, Iaşul ar putea da lovitura pe piaţa medicală. Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Nord-Est

focus

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est a organizat la Iaşi, pe 21 octombrie, în avanpremiera conferinţei CODECAMP, al doilea eveniment de descoperire antreprenorială destinat actualizării şi revizuirii Strategiei de Specializare Inteligentă a regiunii Nord-Est. De această dată, procesul a fost concentrat pe sectorul IT&C, în strânsă legătură cu patru provocări majore: „Îmbătrânire sănătoasă, demografie şi bunăstare“, „Securitate alimentară, agricultură durabilă şi bioeconomie“, „Energie curată şi eficientă“ şi „Programe educaţionale inovatoare“.  Conform conceptului propus de organizatori, au fost organizate concomitent patru focus grup-uri la care au participat reprezentanţi ai organizaţiilor de cercetare şi universităţi, mediului de afaceri,  autorităţilor publice  şi societăţii civile. Pornind de la provocările identificate pentru fiecare dintre cele patru teme propuse, au fost constituite grupuri de lucru care, până la finalul exerciţiului, au identificat şi o serie de soluţii şi proiecte.

Cătălin Ilie, managing partner AVISSO, a moderat activitatea grupului de lucru tematic „Big Data – analiză, management şi Securitate/ e-Health“ la care au participat Elena Șerban (Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, Facultatea de Automatică şi Calculatoare), Dan Haliga (Innovate IT), Ştefan Balha (Cluster Imago Mol), Alina Nichitean (Truman Consultants). Liviu Moron (consultant independent în domeniul cybersecurity), Cătălin Tomaziu (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ Iaşi), Dănuţ-Nicu Mârza-Dănilă (Universitatea „Vasile Alecsandri“ Bacău), Andrei Alexandrescu (Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, Facultatea de Automatică şi Calculatoare), Alina Ursu (Direcţia de Sănătate Publică Iaşi), Cristina Gafton (Consiliul Judeţean Iaşi), Vlad Iliescu (Maxcode), Diana Abălaşei (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ Iaşi), Bogdan Alexa (GreenSoft), Alexandru Archip (Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, Facultatea de Automatică şi Calculatoare), N. Costin Hariton (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ Iaşi), Andreea Şufaru (freelancer) şi Mariana Zaharia (Antibiotice SA).

În cadrul focus-grupului au fost susţinute două exerciţii participative: identificarea principalelor provocări/oportunităţi legate de domeniul explorat şi propuneri de soluţii/propuneri de programe care să răspundă acetsor provocări/oportunităţi.  Aceste soluţii vor putea fi incluse în cadrul priorităţilor de finanţare ale Axei 1 – Programul Operaţional Regional dedicate Centrelor de transfer tehnologic şi inovare.

Îmbătrânirea activă a populaţiei şi creşterea calităţii vieţii

„Înregistrările pacienților, planurile de tratament, prescripțiile – când vine vorba de sănătate, totul trebuie făcut rapid, precis și, în unele cazuri, cu suficientă transparență pentru a satisface reglementările stricte ale industriei. Când datele mari sunt gestionate în mod eficient, furnizorii de servicii medicale pot descoperi perspective noi care ajută la îmbunătățirea îngrijirii pacientului. Dar, există atât de multe alte modalități de a utiliza tehnologiile informației și comu­nicațiilor în domeniul medical. Exemplele includ tratarea paci­en­ților, proiecte de cercetare, educarea forței de munca din industrie, urmărirea bolilor de la distanță și monitorizarea sistemului de sănătate public. De la telemedicină, cybermedicine, dispozitive de auto-monitorizare a sănătății la nanotehnologie, medicina bioelectronică, imprimante 3D sau cercetări de piață, există atât de multe subiecte care pot fi abordate din această perspectivă“, se arată în prezentarea realizată de către organizator, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est

Una dintre primele provocări identificate de participanţi se referă la procesul de îmbătrânire activă a populaţiei şi de creştere a calităţii vieţii la vârste tot mai înaintate. La nivel local, implementarea telemedicinei şi a produselor de e-health se loveşte de nivelul destul de redus de acceptare a acestora în viaţa de zi cu zi la o vârstă înaintată, un minus care ar putea fi depăşit printr-o mai bună comunicare a domeniului. De altfel, în cadrul discuţiilor s-a ajuns la concluzia că succesul e-health este strâns legat de educare şi de informare.

„Cine foloseşte dispozitivele pe care noi le realizăm? Avem pacienţi care să le folosească? Care este utilitatea imediată a acestora pentru medici?“ – sunt întrebări lansate de Alexandru Archip. În opinia lui Cătălin Ilie, produsele care sunt rezultate la nivel local în urma activităţii de cercetare ar trebui să aibă drept ţintă în primul rând pieţele externe, acolo unde gradul de acceptare a acestor ino­vaţii este mai crescut, pentru ca mai apoi resursele atrase să poată fi investite la nivel naţional în procesul de educare.

Soluţiile/programele de intervenţie propuse ulterior de către membrii grupului de lucru au fost în principal concentrate pe:

– Soluţii e-health pentru îmbătrânire activă şi soluţii e-health socio-medicale pentru populaţia dezavantajată din mediul rural (copii şi bătrâni fără spijin şi access la acest servicii). Soluţiile propuse au avut o viziune concentrate pe pacient, iar oportunităţile de dezvoltare regională vor consta în crearea de locuri de muncă pentru persoane calificate, crearea de centre de educare şi certificare (ex: e-learning), susţinerea unor firme care să dezvolte software şi hardware în domeniul e-health sau deschiderea de direcţii de cercetare şi inovare.

– Soluţii tehnologice şi de cooperare pentru dezvoltarea de instrumente suport de cloud computing pentru tehnologii e-health. Implementarea acestora ar putea avea drept rezultat reducerea costurilor pentru servicii medicale şi sociale prin prevenţie şi intervenţie rapidă. Un avantaj regional îl constituie faptul că există deja expertiză ştiinţifică, precum şi infrastructură de date şi voce.

– Programe de selectare a seturilor de date relevante pentru serviciile medicale, soluţii de analiză şi integrare a datelor medicale; programe suport de educare/formare şi dezvoltare în securitate datelor. S-a constatat faptul că, în momentul de faţă, există probleme legate de colectarea integrată a datelor, nu sunt colectate toate datele necesare unei analize globale a stării de sănătate a cetăţenilor. De asemenea, datele care sunt totuşi colectate sunt stocate în mod nesecurizat, iar utilizatorii nu sunt instruiţi în domeniul securităţii informatice. Prezenţa semnificativă în piaţa regională a firmelor de IT, precum şi existenţa unor universităţi care pot asigura specialişti în analiza şi protecţia datelor din domeniul de sănătate constituie atu-uri pe care regiunea de Nord-Est le poate fructifica în perioada imediat următoare.

dav

dav

Despre autor

iasul