Consultanță în afaceri Focus Suplimentul nr. 19

Start-up Nation: miracolul care va salva România?

start up
Adaugat de iasul

„Start-up Nation“, lansat ca program de încurajare şi stimulare a înfiinţării de întreprinderi mici şi mijlocii, care îşi propune creşterea performanţelor firmelor tinere, este unul dintre cele mai dezbătute şi mai controversate programe de finanţare lansate în ultimii 5 ani. După publicarea spre consultare în 22 februarie a Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului adoptate la începutul acestui an, s-a constatat că profilul afacerii cu cele mai multe şanse de finanţare este reprezentat de societatea înfiinţată după intrarea în vigoare a OUG (27 ianuarie), care activează în domeniul producţiei, creează minim 3 locuri de muncă, din care două sunt ocupate de persoane defavorizate sau absolvenţi după 2014, achiziţionează în cadrul proiectului echipamente în pondere de minim 60% din valoarea planului de afaceri şi asociatul sau administratorul a urmat sau urmează un curs de antrenoriat. Ulterior, în spaţiul public a avut o dezbatere consistentă, în urma căreia s-au emis nenumărate puncte de vedere din partea potenţialilor beneficiari, firmelor de consultanţă, antreprenorilor cu experienţă, organizaţiilor antreprenoriale etc.

Mihaela Măriucă

Direcţia Politici Antreprenoriale din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi An­tre­pre­noriat a luat în calcul o parte dintre propunerile pertinente fă­cu­te şi a anunţat schimbarea, în parte, a criteriilor de evaluare, categoriilor de cheltuieli eligibile, pre­cum şi metodologia de plată a sumelor nerambursabile aprobate. Astfel, profilul firmei cu cele mai mari şanse de succes (potrivit informaţiilor disponibile la data publicării acestui articol) este: societate care activează în domeniul IT (realizare software), creează 2 locuri de muncă pentru o sumă nerambur­sa­bilă solicitată de maximum 100.000 lei sau 3 locuri de muncă pentru o sumă nerambursabilă peste 100.000 lei, angajează pe locurile de muncă create minimum 2 persoane defavorizate sau absolvenţi după 2012 şi peste 50% din bugetul proiectului este cheltuit pe echipamente/utilaje.

După cum se poate observa, în continuare nu sunt luate în calcul la evaluarea proiectului criterii ce ţin de fezabilitatea ideii de afaceri, nu poate aplica în cadrul programului o firmă înfiinţată înainte de 30 ianuarie 2017, chiar dacă firma este înfiinţată în ultimii 2 ani şi nu a avut activitate.

S-a clarificat într-o oarecare măsură ce se întâmplă cu cei care deţin deja firme şi care ar putea înfiinţa firme noi pe alte coduri CAEN decât cele pe care a activat deja. Practica transferului de activitate de la o companie la alta în România este una generalizată, 6 din 10 companii nou-înregistrate sunt deţinute de acţionari care au mai avut alte companii în trecut, sau sunt implicaţi direct sau indirect într-un grup de companii care activează în paralel cu firma-subiect. Astfel, nu vorbim de companii noi, ci de acelaşi persoane care desfăşoară relativ aceeaşi activitate pe o companie diferită. Pentru a muta activitatea curentă pe un start-up eligibil se găsesc variante diverse, rămâne de văzut cum şi pe ce bază vor evalua autorităţile legăturile dintre societăţile existente şi cele nou create, astfel încât să elimine riscul de creare de condiţii artificiale pentru accesarea programului.

Cel mai important element care se pare că a fost modificat este acela referitor la renunţarea la prin­cipiul „primul venit, primul ser­vit“ în alocarea finanţării, ceea ce ar trebui să ducă la o concurenţă corectă a planurilor de afaceri înscrise în program. Nu înţeleg însă de ce vor accepta şi înscrieri „offline” şi care este mecanismul acestora. Ne întoarcem la sistemul depunerii dosarului în format fizic la sediul Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie?

Un pas înainte, cu condiţia unei gestionări corecte a programului

Lista cheltuielilor eligibile cuprinde acum, pe lângă echipamente/utilaje, mobilier, echipamente IT, aparatura birotică, software, instalaţii pentru eficienţă energetică, autoutilitare, sisteme de climatizare, chirii (maximum 6 luni), pagină web, consultanţă prezentate în propunerea de ghid şi ale tipuri de cheltuieli, cum sunt: salariile angajaţilor pe maxim 6 luni, TVA-ul pentru societăţile neplătitoare de TVA, cheltuieli de promovare.

Un alt aspect pozitiv pe care îl putem remarca este uşurarea mecanismului de implementare a proiectelor prin luarea în calcul a variantei de plată a facturilor neachitate către furnizor. Rămâne de văzut dacă se vor stabili un număr maxim de tranşe de plată pentru a nu încărca excesiv personalul alocat implementării programului şi dacă beneficiarul va putea identifica furnizori care să aştepte plata bunului sau serviciului deja livrat până la 30 – 60 de zile.

Miracolul care va conduce la salvarea României nu constă neapărat în creşterea numărului de societăţi înfiinţate, ci, mai degrabă, în stabilirea unei strategii pe termen lung şi alinierea programelor şi proiectelor la acestă strategie. Programul Start-up Nation este un pas înainte în sprijinirea dez­­voltării antreprenoriatului prin creşterea accesului la finanţare, dar nu este unul de natură să să genereze şi o rată de supravieţuire rezonabilă. Rămâne de văzut care este strategia Guvernului în legătură cu acceste companii nou-înfiinţate şi cum le va spijini în primii 3 ani de la înfiinţare, astfel încât să vorbim despre un program de succes.

Mihaela Măriucă are o experienţă de peste 13 ani în domeniul consultanţei pentru afaceri. Domeniile sale de expertiză cuprind: consultanţa strategică pentru dezvoltarea companiilor şi organizaţiilor, consultanţa în marketing şi cercetarea de piaţă, consultanţă în management financiar; managementul proiectelor cu finanţare nerambursabilă. În vasta sa experienţă în consultanţă a implementat proiecte pentru companii mici şi mijlocii din sectorul producţiei, comerţului şi serviciilor în următoarele domenii:

» Consultanţă în afaceri: planuri de afaceri, mana­gement strategic, analiza de business, dezvoltarea afacerilor, strategii de afaceri, managementul proiectelor;

» Managementul financiar şi managementul investiţiilor: finanţarea proiectelor, estimarea şi analiza costurilor, studii de fezabilitate economică, analiză financiară, analiză cost-beneficiu, analiza economică, evaluarea proiectelor;

» Managementul marketingului: strategii de marketing, studii de piaţă, analiză de piaţă, dezvoltarea pieţelor, lansarea de produse noi pe piaţă, promovare şi publicitate.