Focus Promo

Tot ce trebuie să ştiţi despre aplicarea legii falimentului personal

bankruptcy
Adaugat de iasul

După îndelungi dezbateri, Legea nr. 151/2015 privind insolvenţa persoanelor fizi­ce a fost modificată şi au fost, totodată, adoptate normele de aplicare ale acesteia. Legea cunoscută sub denumirea de Legea falimentului personal va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Actul normativ introduce insolvenţa persoanelor fizice, ca o noutate absolută, până acum procedura fiind reglementată doar pentru persoanele juridice. Legea instituie proceduri juridice având ca scop redresarea situaţiei financiare a debitorului persoană fizică de bună credinţă. În esenţă, o persoană fizică debitoare este considerată în stare de insolvenţă atunci când patrimoniul acesteia se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor scadente.

Venera Pricop

Existenţa insolventei debitorului persoană fizică se declară după trecerea unui termen de 90 zile de la data scadenţei unei obligaţii neachitate către unul sau mai mulţi creditori. Legea se adresează persoanelor fizice de bună-credinţă, ale căror datorii rezultă dintr-o activitate ce are ca scop satisfacerea unei nevoi personale, cum ar fi restanţele la furnizorii de utilităţi, întârzieri la achitarea ratelor bancare contractate pentru achiziţia unui serviciu sau produs personal etc., şi nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit.

Prevederile legii se vor aplica debitorului persoana fizică aflată în stare de insolvenţă şi pentru care nu există o probabilitate de a redeveni, într-o perioadă de maximum 12 luni, capabil să-şi execute obligaţiile astfel cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trăi rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere. Astfel, probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiza ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta. De asemenea, se va avea în vedere cuantumul total al obligaţiilor sale scadente, cel puţin egal cu valoarea-prag (unde valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolventei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; aceasta este de 15 salarii minime pe economie). Actul normativ prevede că insolvenţa persoanelor fizice va putea fi soluţionată în trei moduri.

Insolvenţa pe bază de plan de rambursare a datoriilor

Nu este o procedură judiciară, ci una administrativă, iar aceasta se va putea aplica atunci când persoanele fizice nu mai pot să-şi plătească datoriile, dar situaţia lor financiară nu este compromisă în mod iremediabil. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie să totalizeze 15 salarii minime pe economie. Cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă va trebui publicată, va cuprinde motivele care au determinat această situaţie, datoriile acumulate, acţiunile judiciare deschise împotriva persoanei respective, încercări de negociere a eşalonării datoriilor, statutul civil şi profesional, cuantumul veniturilor încasate pe ultimii trei ani, cât şi al veniturilor preconizate pentru următorii trei ani, bunurile pe care le deţine, conturile bancare, sumele de recuperat de la rău-platnici, litigiile în curs sau finalizate, existenţa sau nu a unor condamnări pentru evaziune fiscală sau fals.

După analiza cererii, Comisia de insolvenţă poate să admită cererea şi să dispună deschiderea procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, desemnând şi un administrator al procedurii, sau să respingă cererea şi să constate că situaţia financiară a datornicului este iremediabil compromisă, caz în care, cu acordul acestuia, va sesiza instanţa pentru deschiderea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active, sau în formă simplificată, după caz. Durata de executare a planului este de cinci ani, cu posibilitate de prelungire cu încă un an. De la data aprobării planului de rambursare se suspendă toate măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor, curgerea dobânzilor, penalităţilor, majorărilor de întârziere etc., cu excepţia creanţelor care beneficiază de cauze de preferinţă.

Insolvenţa prin lichidare de active

Va putea fi cerută atunci când procedura pe baza planului de rambursare nu poate fi îndeplinită, în sensul că situaţia financiară a persoanei în cauză este iremediabil compromisă. Desfăşurarea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active este prevăzută a se desfăşura urmărind următoarele etape:

» Întocmirea tabelului definitiv. Lichidatorul va solicita creditorilor să transmită, în termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii, o informare privind cuan­tumul creanţei şi valoarea de piaţă a bunului cu care este garantată. Lichidatorul este obligat să întocmească tabelul preliminar de creanţe în termen de 15 zile de la primirea informării;

» Inventarierea bunurilor datornicului. În termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii, lichidatorul va face inventarierea bunurilor datornicului;

» Lichidarea bunurilor. De lichidarea bunurilor se ocupă lichidatorul, care va încheia, în numele datornicului, contractele de vânzare, iar bunurile se vând libere de sarcini. În cazul în care, deşi s-au depus toate eforturile necesare, lichidatorul nu a reuşit să valorifice bunul în doi ani, creditorii pot deveni proprietarii acestuia în contul datoriei;

» Închiderea procedurii şi eliberarea de datorie. După ce bunurile au fost valorificate şi sumele obţinute au fost distribuite creditorilor, lichidatorul întocmeşte un raport final. În termen de 30 de zile de când acesta rămâne definitiv, instanţa pronunţă închiderea procedurii şi stabileşte cât din veniturile datornicului poate fi folosit pentru a acoperi pasivul, după închiderea procedurii;

» Eliberarea de datorii reziduale este ştergerea datoriilor rămase neacoperite după perioada de supraveghere post-închidere a procedurii. Conform art. 72, datornicul va fi eliberat de datorie în cazul în care după trei ani de la data închiderii procedurii a acoperit cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor, sau după 5 ani 40% etc.

Procedura simplificată de insolvenţă

Va fi aplicabilă dacă suma totală a datoriilor persoanei fizice este de cel mult zece salarii minime pe economie, iar aceasta nu are bunuri sau venituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total ori cel puţin jumătate din capacitatea de muncă. Comisia de insolvenţă va analiza cererea sa, iar în cazul în care îndeplineşte condiţiile, o va înainta instanţei.

Datornicul are obligaţia ca, din momentul deschiderii procedurii, să îşi plătească datoriile curente la timp, să nu contracteze noi împrumuturi, să informeze anual comisia de insolvenţă cu privire la situaţia bunurilor sale sau dacă obţine venituri suplimentare de peste ½ din salariul minim de economie faţă de nivelul declarat la momentul cererii insolventei, să anunţe comisia de insolvenţă dacă moşteneşte, i se donează sau intră în posesia unor bunuri sau servicii a căror valoare depăşeşte salariul minim pe economie.

Legea nr. 151/2015 nu se adresează următorilor debitori:

» Unei persoane fizice căreia i-a fost închisă, din motive imputabile, o procedură de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, o procedură judiciară de insolvenţă prin lichidare de active sau o procedură simplificată de insolvenţă cu mai puţin de 5 ani anterior formulării unei noi cereri de deschidere a procedurii insolventei;

» Persoana fizică care a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de evaziune fiscală, a unei infracţiuni de fals sau a unei infracţiuni intenţionate contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii;

» Persoana care a fost concediată în ultimii 2 ani din motive imputabile, care, deşi apt de muncă şi fără un loc de muncă ori alte surse de venit, nu a depus diligenţa rezonabilă necesară pentru a-şi găsi un loc de muncă sau care a refuzat, în mod nejustificat, un loc de muncă propus ori o altă activitate aducătoare de venit;

» Persoana care a acumulat datorii noi, prin cheltuieli exagerate şi care ar fi trebuit să ştie că acestea generează starea de insolvenţă;

» Persoana care a determinat sau a înlesnit ajungerea în stare de insolvenţă, cu intenţie sau din culpă gravă;
» Persoana care, la data formulării cererii de deschidere a unei proceduri de insolvenţă, potrivit prezentei legi, are deja deschisă o altă procedură de insolvenţă.

Poate cel mai important avantaj adus prin aplicarea acestei legi este că acordă o a doua şansă datornicilor de bună credinţă, oferindu-le protecţie în fata creditorilor. Executările silite vor fi suspendate, iar penalităţile nu vor mai putea fi calculate, timp în care persoana în cauză poate propune eşalonarea datoriilor pe baza unui plan de redresare.

Venera Pricop

 

Venera Pricop, director economic AVISSO